Pe 15 ianuarie 2024, de Ziua Culturii Naționale, Timișoara și-a onorat unele dintre persoanele din domeniul artelor care au promovat, direct sau indirect, renumele Timișoarei. Personalitățile care au primit acest titlu sunt: actrița Ida Jarcsek – Gaza, scriitorul Mircea Mihăieș, regizorul Andrei Ujică și membrii formației Pro Musica (Vasile Dolga – post-mortem, Horea Silviu Crișovan, Bogdan Oliver Nagy, Grigore Bujor Hariga, Doru Apreotesei, Dietrich Krauser, Eugen Dorel Titz, Mario Florescu și Marian Odangiu).

foto: Tion

Pentru toți aceștia, consilierii locali au aprobat, la mijlocul lunii decembrie, patru hotărâri de consiliu local.

„Cultura nu este un domeniu în care investim după ce am rezolvat toate celelalte probleme ale societății. Cultura este fundamentul pe care putem să construim. Cultura este relevantă pentru întrebările cu care se zbat oamenii în fiecare zi. Avem oameni aici care au fost și sunt relevanți în domeniul lor pentru întrebări reale ale timișorenilor, românilor și europenilor. (…) Sunt oameni care, în mare parte, și în timpul comunismului au avut lucruri relevante și curajoase de spus. Sunt oameni care au dat Timișoarei imnul nostru (cu referire la Pro Musica – n.r.). Sunt oameni care în momente dificile au găsit căi de a descrie prin teatru, prin muzică, prin scris sau prin filme ce se întâmplă în comunism și în această țară. Au reușit să ne arate o cale prin care să transformăm certurile, frământările în ceva productiv pentru noi, ca un întreg. Asta este de ce acești oameni primesc astăzi această distincție a Consiliului Local Timișoara și a Primăriei Municipiului Timișoara și de ce vor fi de astăzi cetățeni de onoare”, a declarat la începutul ceremoniei primarul Dominic Fritz.

Ida Jarcsek – Gaza

Ida Jarcsek – Gaza a fost propusă drept cetățean de onoare al Timișoara de Teatrul German de Stat Timișoara, prin managerul Lucian Vărșăndan și șefa Serviciului dramaturgie și organizare spectacole, Andrea Wolfer. De altfel, proaspăt-distinsa actriță a și condus aceeași instituție de cultură între 2003 și 2007, perioadă în care a acordat o atenție deosebită dramaturgiei noi și dezvoltării contactelor cu instituții și artiști din zona de limbă germană din interiorul țării. Recent, în cadrul ediției din 2023 a premiilor Uniunii Teatrale din România (UNITER), actrița Ida Jarcsek-Gaza a fost distinsă cu Premiul pentru întreaga activitate.

Din argumentarea făcută de cei doi actuali membri ai conducerii teatrului, aflăm că, născută în 1947 la Timișoara, Ida-Reghina Gaza a și-a dorit inițial o carieră ȋn medicină, însă a descoperit magia actoriei ȋn timpul studenției. Aceasta a absolvit secția germană de dramaturgie a Academiei de Teatru și Film din București, a lucrat ca actriță la Teatrul German de Stat Timișoara, iar de acolo au urmat mai multe realizări impresionante. De-a lungul carierei sale, a lucrat cu numeroși regizori, printre care Otto Lang, Clemens Bechtel, Răzvan Mazilu, Carmen Lidia Vidu, Volker Schmidt și Yuri Kordonsky. A interpretat numeroase roluri, printre care Gretchen în „Urfaust” de Johann Wolfgang von Goethe, Yvette în „Mutter Courage (Anna Fierling și copiii ei)” de Bertolt Brecht, Bernarda Alba în „Casa Bernardei Alba” de Federico García Lorca, Winnie în „Happy Days” de Samuel Beckett, Mary Tyrone în „Lungul drum al zilei către noapte” de Eugene O’Neill sau Firs în „Livada de vișini” de Anton P. Cehov. A jucat şi în două filme: Im Kreis der Iris (regia Peter Patzak / Austria, 1992) şi Două surori (regia Adrian Drăguşin, Televiziunea Română, 1998).

„Ida Jarcsek-Gaza este una din marile personalități ale teatrului din România și ȋn mod deosebit, numele său având o puternică rezonanță pentru tradiția culturii germane la Timișoara. (…) De-a lungul carierei a fost distinsă cu mai multe premii: Premiul de Interpretare la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea pentru rolul din Der Mann als Hund, de Osvaldo Dragun – în 1981, Premiul de Interpretare la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea pentru rolurile sale din Cuvântări nerostite ale unor femei nestăpânite, de Christine Brückner – 1991, Premiul de Interpretare la Festivalul de Monodramă de la Bacău pentru rolul din Mereu aceeaşi Medeea (Medeea Maghiară) de Göncz Arpád – 1992, Premiul de Interpretare la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Studio Oradea pentru rolul Winnie, din Zile fericite, de Samuel Beckett – 1999, Diploma şi Medalia de Onoare „Stefan Jäger”, pentru merite deosebite în promovarea teatrului de limbă germană din România – 2000, Diploma de Onoare a Consiliului Judeţean Timiş pentru merite deosebite în cultura timişeană – 2002, iar în 2016, a fost nominalizată la premiile UNITER la categoria Cea mai bună actriță într-un rol secundar”, se mai arată în motivarea făcută de Lucian Vărșăndan și Andrea Wolfer.

Despre meritele actriței a vorbit în cadrul ceremoniei același Lucian Vărșăndan.

Mircea Mihăieș

Propunerea care îl vizează pe cunoscutul scriitor timișorean a fost făcută de rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea. Deși născut în județ Arad, Mihăieș s-a remarcat la Timișoara, cel puțin din prisma carierei academice din universitatea pe care o conduce cel care l-a și propus pentru acest titlu. În prezent, Mihăieș conduce doctorate în literatura engleză și americană la aceeași Universitate de Vest din Timișoara.

„Între 2005 și 2012 a fost vicepreședinte al Institutului Cultural Român. Redactor-șef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eșecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roșu (1990, în colaborare cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu), Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Ultimul Judt (2011), Ce rămâne. William Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese: pirat, anarhist și visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Șapte zile, plus una. Mircea Mihăieș în dialog cu Ilie Stepan (2018), O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei (2019), Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului (2021). A primit de nouă ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat șase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu”, se arată în descrierea făcută scriitorului de editura Polirom.

Pentru acesta, a rostit un laudatio Vasile Popovici.

Andrei Ujică

Propunerea care îl privește pe regizorul Andrei Ujică a venit din partea unui coleg de breaslă al acestuia, Florin Iepan. Ujică, cunoscut și pentru activitatea ca scriitor, a emigrat în 1981 în Germania și a fost încă de atunci un cunoscut anti-comunist. Potrivit documentației înaintate de Iepan, Ujică a studiat literatura la Timișoara, București și Heidelberg, iar începând cu 1968 a publicat eseuri, versuri și proză. În anii ’70 a colaborat cu scriitorul Șerban Foarță la compunerea versurilor pentru formația Phoenix. Totodată a tradus din germană în limba română mai multe texte ale Grupului de Acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat). După ce a emigrat în Germania Federală, a predat literatura, filmul și teoria mass-mediei, iar în 1990 și-a început și primul proiect cinematografic, „Videogramme einer Revolution ” (Videogramele unei revoluții), în colaborare cu Harun Farocki..

Potrivit aceluiași document, Ujică, din 2001, este profesor de film la Universitatea Națională din Karlsruhe, iar din 2002 a devenit director al Centrului pentru Arte și Tehnologie Media ZKM (Zentrum für Kunst und Medientechnologie) din același oraș. De-a lungul timpului, Andrei Ujică a realizat și experimente multi-media, iar în anul 2006, a participat la festivalul de film TIFF, unde a susținut un masterclass cu tema „Arhiva imaginară. Material secundar și discurs primar în film”. Cea mai recentă operă a sa este filmul autobiografic al lui Nicolae Ceaușescu, din 2010.

„Regizorul timișorean cu cea mai semnificativă carieră internațională, are filme premiate și proiectate la festivaluri de prestigiu din întreaga lume, fiind subiect de analiză pentru unii dintre cei mai notabili critici de film. Chiar ȋn luna noiembrie a.c., Timișoara găzduit Retrospectiva Andrei Ujică, cu participarea unor cunoscuți critici de film din Franța și România”, a mai scris Iepan.

Adina Baya a fost cea care a ținut să amintească cele mai importante reușite ale scriitorului și regizorului.

Pro Musica

În urma unei propuneri a viceprimarului Cosmin Tabără vor primi același titlu și nouă foști și actuali membri ai formației Pro Musica: Vasile Dolga (post-mortem), Horea Silviu Crișovan, Bogdan Oliver Nagy, Grigore Bujor Hariga, Doru Apreotesei, Dietrich Krauser, Eugen Dorel Titz, Mario Florescu și Marian Odangiu.

„Astăzi, grupul Pro Musica este mai cu seamă cunoscut pentru piesa «Timișoara», devenită Imnul Oficial al Municipiului Timișoara. Ȋnsă povestea și cariera grupului este una complexă. Muzicienii mai sus prezentați sunt nume sonore ale muzicii timișorene. (…) Pe lângă asocierea lor cu grupul Pro Musica – grupul căruia ȋi datorăm Imnul Timișoarei, dăruirea pentru artă, consecvența ȋn muncă și nivelul de prestigiu al carierelor pe care le-au construit vorbesc de la sine”, se arată în documentația care a însoțit hotărârea consilierilor locali.

Tot aici este amintit faptul că, în 2023, s-a ȋmplinit o jumătate de secol de la primul concert public al grupului Pro Musica, susținut pe scena Liceului Pedagogic. Printre primele piese ale grupului se numără „Glossa” (pe versurile lui Mihai Eminescu), „Cocorii” și „Noul calendar”. Atunci, fondatorul Ilie Stepan i-a avut inițial alături pe Doru Apreotesei, Dorel-Eugen Titz și Erlend Krauser. De-a lungul anilor, formația – în diferite componențe – a scos mai multe piese rămase în patrimoniul muzicii folk-rock românești. Cel mai cunoscut material discografic al trupei apare ȋn 1988, la casa de discuri Electrecord: „Rockul baroc”.

Spre deosebire de celelalte momente de festive, înaintea de momentul de laudatio a fost ținut și un scurt moment de reculegere, în memoria regretatului Vasile Dolga. La fel, mai inedit a fost și faptul că pentru a fi omagiate realizările trupei, au urcat pe scenă două personalități din lumea muzicii: Marius Jura și Cristian Rudic.

Drepturile pe care le dobândesc aceștia

Potrivit regulamentului de acordare a titlului dobândesc următoarele drepturi: dreptul de a lua cuvântul în şedinţele Consiliului Local al municipiului Timişoara la dezbaterea materialelor care privesc întreaga comunitate, dreptul de a participa la toate manifestările desfășurate sub patronajul Consiliului Local al municipiului Timişoara sau în care acesta este co-organizator, dreptul de a călători gratuit pe toate mijloacele de transport în comun din municipiului Timişoara și dreptul de a participa gratuit la toate manifestările cultural-sportive organizate de instituțiile aflate în subordinea Consiliului Local.

Aceste drepturi pot fi pierdute doar în urma decesului sau al retragerii titlului. Situația din urmă se poate întâmpla doar dacă titularul fie aduce grave prejudicii de imagine orașului, locuitorilor orașului sau țării, fie este condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracțiuni contra statului, crime împotriva umanității, fapte penale sau care au dosare pe rol, în cauze care ar leza imaginea titlului.

foto: Tion