Au fost invitați mai mulți reprezentanți ai SCA Piperea & Asociații: Gheorghe Piperea – partener fondator, Roxana Diana Tiutiu – avocat senior, Diana-Maria Procopiescu și Alexandru Rățoi. CCIA Timiș a fost reprezentată de directorul general Mihaela Tomescu și președintele Florica Chiriță. A mai participat și Mihai Alin Gubandru – comisarul șef al Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor (CRPC) Regiunea Vest. Înainte de a primi participanții, invitații CCIAT au vorbit cu presa.

„Încercăm să facem, împreună cu camera de industrie și comerț, ceea ce nu face statul. În ultimii doi – trei ani de zile, ANPC ca instituție, dar și actuala conducere, a făcut o treabă bună, cel puțin din perspectiva mea. Nu uitați că printr-un proces care a durat nu mai puțin de șase ani și jumătate, în care am mers umăr la umăr cu ANPC, eu cu asociația Parakletos, s-a ajuns ca o bancă din România – Raiffeisen – să fie obligată să plătească unui număr de 9.200 de persoane nu mai puțin de 23 de milioane de euro. După calculul meu, ar fi fost 75 de milioane de euro, dar este bine și așa”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea.

„Măști de protecție” pentru consumatori

Gheorghe Piperea a ținut să remarce că banii pe care statul i-a alocat pandemiei puteau fi mai bine folosiți în programe de politici publice. Vorba acestuia: „măști de protecție a consumatorilor”.

„Ce măști ar fi bune ca să protejeze consumatorii și să protejeze comercianții față de practicile autodestructive de a încălca protecția consumatorilor? În primul rând, programe educative atât pentru consumatori, cât și pentru oamenii de afaceri. Eu aș spune că programele educative ar trebui să înceapă în clasa a V-a. (…) De exemplu, să le spunem că dacă folosesc pentru o achiziție digitală cardul lui «tati», care se întâmplă să fie și card de credit, nu de debit, înseamnă că au făcut o plată, respectiv că trebuie să facă o plată și s-au împrumutat. Această datorie trebuie să fie într-un fel sau altul, cândva, recuperată. Poate le mai spunem copiilor că dacă ai o datorie, trebuie să o achiți și garantezi această datorie chiar și cu casa în care locuiești (…) Nu ar mai fi atât de multe scandaluri, atât de multe suferințe care rezulte din ruină, supraîndatorare”, a explicat avocatul Gheorghe Piperea.

O supraîndatorare poate fi dăunătoare inclusiv pentru comercianți.

„Să spunem că ai 100.000 îndatorați. Dacă 10.000 sunt supraîndatorați poate este o chestiune pe care o poți gestiona. Dacă ai, cum se întâmpla destul de frecvent în criză, 30-40% din clientelă supraîndatorată, să nu își mai poată plăti datoria, această situație se întoarce împotriva ta. Acum 3-4 ani, când se făceau foarte mulți bani din credite, șampania era la rece. Acum vin crizele și urmează să se plătească inclusiv polițele pentru șampaniile care s-au băut acum doi, trei, patru ani pentru profitul enorm care s-a făcut. Tot educația rezolvă aceste lucruri”, a mai spus Piperea.

ANPC începe să ia în vizor (și) marii comercianți și băncile, dar nu scutește nici primăriile

Jurnaliștii prezenți la întâlnirea organizată de CCIAT au întrebat dacă se confirmă teoria că „ANPC sancționează numai langoșerii”.

„Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului nu sancționează doar langoșerii sau doar HORECA. Ca și idee, sancționăm și bănci. Pe regiunea Timiș, tot ce ține de HoReCa ajunge undeva la 20%. Restul: energie, bănci, etc. Semnificativ bănci. (…) Inclusiv operator de transport aerian – cazul Blue Air pe care îl cunoașteți cu toții”, a răspuns Mihai Alin Gubandru, comisarul șef al CRPC Regiunea Vest.

Cu alte exemple și completări a venit Gheorghe Piperea.

„ANPC a dispus încetarea unor practici comerciale incorecte la un număr de 19 bănci. Cred că le acoperă pe toate. Cred că mai sunt doar două sau trei neacoperite, care încă mai dau credite. Mi se pare că e debalansată acțiunea ANPC: Când e vorba de langoșerii, acolo se închid unități, pur și simplu afacerile sunt terminate, în timp ce marii comercianți, cel puțin până acum doi- trei ani de zile, erau lăsați să își facă de cap. Chiar dacă plătesc 50.000 de amendă, la o cifră de afaceri de milioane sau miliarde nu înseamnă nimic. Plus că amenda se împrăștie către consumatori (prin creșterea prețurilor – n.r.). ANPC și-a îndreptat, într-un final, atenția către marii agenți comerciali, care au și marile defecte, marile practici comerciale incorecte. (…) Blue Air nu a câștigat, cum greșit a fost prezentat în presă. Acolo s-a constatat că amenda de 55 milioane de lei a fost aplicată retroactiv și s-a redus la 700.000”, a adăugat Piperea.

O altă întrebare a privit neregulile constatate și la autoritățile publice.

„STPT a fost sancționat de foarte multe ori, au fost dispuse măsuri. Primăria Municipiului Timișoara a fost sancționată pentru locurile de joacă și anul trecut și anul acesta. Colterm a fost sancționat anul acesta. De altfel, am verificat inclusiv aziluri de bătrâni. Nu este doar pe partea de privat. Într-adevăr, aceasta este mai largă, dar asta nu ne împiedică, unde avem atribuții, să constatăm și să sancționăm, dacă este cazul. Undeva la 40 de UAT-uri au fost sancționate pentru locurile de joacă din parcuri”, a mai explicat Mihai Alin Gubandru.

Întâlnirea cu mediul de afaceri

În primă fază, Cei de la CRPC Regiunea Vest au pus în discuție patru teme: ordinul nr. 201/2022 privind furnizarea de informații în comercializarea produselor finite/mâncăturilor furnizate de unitățile de restaurație colective (HORECA); practicile comerciale incorecte, abateri, sancțiuni și măsuri dispuse de Legea nr. 363/2007; achizițiile online și legile care le fac sigure; răspunderea pentru produsele defecte.

Ulterior, au avut prezentări și reprezentanții SCA Piperea&Asociații.

Roxana Diana Tiutiu a vorbit despre „Publicitatea înșelătoare – Influența afirmațiilor exagerate asupra raporturilor dintre agenții economici și asupra intereselor legitime ale consumatorilor”. Alexandru Rățoi a avut prezentarea „Pe cale(a) de dispariție a comerțului tradițional – digitalizarea și implicațiile sale în materia protecției consumatorilor”. Gheorghe Piperea a vorbit despre „Practicile comerciale incorecte ale băncilor”, iar Diana-Maria Procopiescu a abordat „Cazierul comercial și efectul de disuasiune (descurajare) și de persuasiune (încurajare); Sancțiuni și efecte negative în planul imaginii și al credibilității comercianților”.