Situl, identificat în 2019 și inclus în același an în Repertoriul Arheologic Național, a fost rapid expus intervențiilor ilegale cu detectoare de metale, imediat după oficializarea sa. Toate incidentele au fost documentate și raportate autorităților competente.

Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Banatului, în încercarea de a limita degradarea patrimoniului, au fost implementate măsuri de protecție, inclusiv semnalizarea statutului de zonă protejată și instalarea de camere de supraveghere. Cu toate acestea, imaginile au surprins încă patru episoade de braconaj arheologic, aflate în prezent în atenția organelor de anchetă penală.

Cel mai recent incident, produs în luna martie 2026, a determinat inițierea unei intervenții de urgență pentru recuperarea controlată a materialului metalic feros și neferos din primii 30 de centimetri ai solului, de pe terasa principală a așezării.

Scopul operațiunii a fost limitarea pierderii de informații arheologice esențiale și protejarea vestigiilor rămase în sit.

Toate descoperirile au fost localizate și cartate cu ajutorul stației totale, iar datele vor fi corelate cu cercetările arheologice anterioare și cu investigațiile geofizice realizate în zonă. Analiza integrată va contribui la reconstituirea modului de organizare și evoluție a sitului Crivina–Leopoldsberg.

Campania s-a desfășurat în baza autorizațiilor emise de Ministerul Culturii, respectiv pentru utilizarea detectoarelor de metale și pentru cercetare arheologică sistematică.

Proiectul a fost coordonat de specialiști ai Muzeului Național al Banatului și Direcției Județene pentru Cultură Timiș, beneficiind totodată de sprijinul voluntar al lui Petru Bănățean-Dunea, Sergiu Daniel Ghigoarta, Alina Satmari și Irenka Văsăliu.