Muzeograful și istoricul de artă Cristian Oliviu Gaidoș, de la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj atrage atenția că mai multe gări și stații de alimentare cu apă, clădiri istorice parte a patrimoniului industrial al Banatului, urmează să fie demolate ca parte a lucrărilor de reabilitare a căii ferate Carasebeș – Timișoara – Arad.

Dintre șase clădiri menționate, cel puțin trei ar trebui salvate, susține istoricul.

„Pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est sunt programate pentru demolare patru gări solide, construite din cărămidă între anii 1875–1876: Remetea Mare, Recaș, Topolovățu Mare și Belinț. De asemenea, sunt vizate stațiile istorice de alimentare cu apă din Topolovățu Mare și Lugoj, utilizate odinioară pentru alimentarea locomotivelor cu aburi. (…)

Noile gări, reduse la volume banale ce amintesc de niște «cutii de chibrituri», trădează o arhitectură rece și standardizată, executată din tablă, panouri sandwich și tâmplărie din PVC sau aluminiu, fără nicio preocupare pentru contextul istoric. Deși funcționale, aceste clădiri au un impact vizual puternic asupra peisajului rural și nu reflectă identitatea culturală a Banatului, fragmentând ambientul tradițional și înlocuind reperele istorice (gările austro-ungare) cu o arhitectură generică. (…)

Facem un apel public ca, cel puțin, Gara Belinț — cea mai bine conservată dintre acestea, păstrând elemente originale precum volumul corpului central, organizarea interioară, sala de așteptare și o parte dintre ancadramentele ușilor — precum și stațiile istorice de apă din Topolovățu Mare și Lugoj să fie salvate de la demolare”, a transmis Gaidoș.

Acesta susține că, deși argumentele invocate de CFR pentru demolare sunt legate de siguranță și de costurile ridicate ale reabilitării, noile amplasamente propuse în locul lor nu se suprapun cu construcțiile programate pentru demolare.

foto: Cristian Oliviu Gaidoș

CFR: „Reanalizarea acestor aspecte ar duce la nerespectarea termenelor PNRR”

Reprezentanții sucursalei regionale de Timișoara a CFR amintesc că, în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare pe secțiunea Lugoj – Timișoara Est, finanțat prin PNRR, se desfășoară „lucrări complexe menite să crească siguranța circulației, viteza de operare și confortul călătoriilor, în conformitate cu standardele europene actuale”.

Parte a acestui proiect este și construirea unor noi gări, în locul celor existente, aflate în stare de degradare. Schimbarea proiectului, la acest moment, spun reprezentanții companiei, ar duce la întârzieri care pun în pericol finanțarea.

„Deciziile privind desființarea unor construcții au la baza criterii tehnice și anume faptul că aceste clădiri sunt foarte vechi (peste 120 de ani), cu durata de viață depășită de foarte mult timp și care nu mai prezintă siguranță în exploatare. Astfel, în urma expertizelor de specialitate s-a stabilit demolarea clădirilor Belinț, Remetea Mare, Topolovăț și Recaș, în locul lor construindu-se clădiri noi, moderne la standarde europene.

Reanalizarea acestor aspecte ar duce la nerespectarea termenelor PNRR, compromiterea performanței, afectând mobilitatea din întreaga regiune. Siguranța traficului și a călătoriilor trebuie să primeze și să fie aliniată cu cerințele secolului nostru integrat într-un sistem digitalizat, smart, ce permite un trafic feroviar modern”, au transmis, pentru Tion, reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Segmentul Lugoj – Timișoara Est este lotul 2 al proiectului de reabilitare a căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad. Acesta este și cel mai avansat și, probabil, singurul care va mai beneficia de finanțarea prin PNRR. Recent, reprezentanții companiei prezentau noi evoluții de pe șantier. După lucrări la infrastructura și suprastructura căii ferate, pe 12 februarie fuseseră date în exploatare mai multe obiective din zona Topolovăț:

• Porțiunea de linie proiectată (Fir II) între km 537+725 și km 538+330 (zona Semnal X Topolovăț);
• Peroanele aferente liniilor III și 4, Liniile III și 4 din Stația Topolovăț, inclusiv schimbătoarele de cale nr. 3, 5, 11, 12, 8 și 2;
• Porțiunea de linie proiectată (Fir II) între km 541+194 (zona Semnal Y Topolovăț) și km 545+745;
• Racordările provizorii între linia existentă și linia proiectată în zonele km 537+508 – 537+725 și km 545+745 – 545+870.

„Tot pe acest lot, datorită stării degradate a unor clădiri de călători, a schimbării configurației stației și trecerea la peroane mai înalte, vor fi demolate clădirile de călatori din stațiile Topolovăț, Belinț, Recaș și Remetea Mare, fiind înlocuite cu construcții moderne, eficiente și adaptate fluxului actual de călători”, precizau, tot atunci, reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

foto: CFR Infrastructură Timișoara

Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului pe lotul 2 Lugoj – Timișoara Est (53.91 km) se înregistrează un progres fizic al lucrărilor de 60,11%. Pe celelalte trei loturi, lucrările nu sunt la fel de avansate: Lot 1 Caransebeș – Lugoj (39.56 km) – 7,36%; Lot 3 Timișoara Est – Ronaț Triaj (13.86 km) – 18,42% și Ronaț Triaj – Arad (54.86 km) – 27,3%.Datele au fost actualizate ultima dată pe 13 februarie.

Potrivit contractului de finanțare semnat de CFR, valoarea totală a proiectului „Modernizarea liniei feroviare Caransebeş – Timişoara – Arad” este de 8,7 miliarde de lei, din care 5,7 miliarde provin din partea Uniunii Europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul maxim de implementare este 31 decembrie 2026.

Linia Timișoara – Caransebeș, inaugurată acum 150 de ani

În apelul său, istoricul Cristian Oliviu Gaidoș prezenta și câteva detalii istorice despre calea ferată care leagă Timișoara de Caransebeș.

„Linia Timișoara – Orșova a fost realizată între 1875 și 1878 de Societatea privilegiată austriacă de căi ferate (StEG), sub coordonarea directorului August W. de Serres, constituind una dintre cele mai importante investiții feroviare din Banat. Secțiunea Timișoara – Lugoj – Caransebeș (100 km) a fost inaugurată la 22 octombrie 1876, la doar zece luni de la începerea lucrărilor, și a inclus 10 gări, 52 de cantoane și două poduri majore, peste Bega și Timiș.

În urma electrificării liniei, în 1974, o parte dintre clădirile istorice au fost modificate sau reconstruite. Unele au dispărut deja (gara Lugoj a fost recent demolată). Tocmai de aceea, puținele obiective care au supraviețuit până astăzi reprezintă mărturii valoroase ale unei etape definitorii pentru dezvoltarea industrială a Banatului”, a mai spus muzeograful.

Acesta spune că imobilele ar putea fi preluate în administrare de autoritățile locale și valorificate ca repere de patrimoniu industrial. „Prin salvarea acestor clădiri afirmăm că modernizarea nu presupune anularea trecutului, ci asumarea și integrarea lui într-un viitor clădit pe respectul față de memorie și identitate locală”, conchide acesta.