Vernisajul expoziţiei are loc vineri, 21 octombrie, de la ora 18, în Palatul Baroc (etajul 2) din Piaţa Unirii.
„Cele aproximativ 50 de lucrări expuse în sălile de la etajul doi al Palatului Baroc din Timișoara sunt realizate de-a lungul mai multor etape ale evoluției artistului plastic, inclusiv tablouri din perioada recentă, prezentate în premieră. În cadrul expoziției vor fi prezentate și lucrări ale sculptorului Adrian Alexandru Ilfoveanu. Evenimentul de deschidere a expoziției va fi onorat de prezența artistului, însoțit de maestrul Ștefan Câlția, de sculptorul Adrian Alexandru Ilfoveanu și de prof. Dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara”, au transmis reprezentanţii Muzeului de Artă, care au numit evenimentul „expoziţia anului”.
Sorin Ilfoveanu s-a născut la Câmpulung-Muscel şi a urmat cursurile Facultăţii de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, studiind grafica și pictura la clasa profesorului Corneliu Baba. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din anul 1971, remarcându-se de-a lungul deceniilor prin participarea la numeroase expoziții de grup și personale organizate în celebre galerii și muzee din țară și din străinătate. Astfel, de peste 30 de ani, lucrările sale au fost expuse la Berlin, Rostock, Oslo, Göteborg, Beratzhausen, Londra, Copenhaga, Viena, Veneția, Budapesta, Praga, Bratislava, Ljubljana, Helsinki, Atena, Sofia, Valparaiso, Chicago, Portland, Moscova, Teheran, Beijing, Tokyo, dar și în centrele culturale românești precum București, Mogoșoaia, Iași, Pitești, Sibiu, Cluj, Timișoara.
De-a lungul carierei sale, unele dintre expozițiile lui Ilfoveanu, fie personale ori ale grupurilor de pictori în care i-au fost selectate și prezentate operele, au fost curatoriate de renumiți istorici și critici de artă, filologi și scriitori, precum: Ion Frunzetti, Andrei Pleșu, Grete Tartler, Ruxandra Garofeanu sau Radu Boroianu.
De asemenea, artistul s-a bucurat şi de numeroase premii pentru creaţiile sale.
„Tablourile lui Ilfoveanu din ultimii ani aduc în atenția privitorului scene inedite, diferite ori mai complexe comparativ cu acelea din anii precedenți: relația minotaurului cu femeia descriind ample metamorfoze biologice; mișcarea labirintică a relațiilor interumane în care El și Ea, dar și un presupus Noi, descriu un joc inimitabil, generând un mesaj filozofic; ambivalențele naturii umane întruchipate de personaje sofisticate. Nu întâmplător, desenele și pictura lui Ilfoveanu indică o reluare a interogațiilor despre om și circumstanțele lui; o invitație la reflecția despre bine şi rău, despre dezechilibrele dintre frumos şi urît, despre aspiraţiile şi erorile moștenite ori parte a unui prezent continuu […]Tablourile lui Ilfoveanu sunt în acord cu sentimentele sale, caz în care pot fi lesne identificate miturile Greciei antice, mesaje anterioare marii schizme a bisericii creștine, icoana bizantină, dar și <Bizanțul de după Bizanț> trimițând în chip sugestiv la Orient, la spațiul nostru național-identitar, precum și la ecumenismul bisericii ortodoxe din epoca premodernă. Nici motivele ori simbolurile artei occidentale nu sunt străine desenelor construite sub influența culturii populare. În genere, se poate spune că artistul este într-o căutare permanentă a propriei identități, că se apropie în două chipuri de lumină, rațional și spiritual”, a transmis Victor Neumann, directorul Muzeului de Arte.
Expoziţia va rămâne deschisă până pe 16 decembrie, zilnic, între orele 10 – 18. Lunea muzeul este închis.
Citiți principiile noastre de moderare aici!