Rectorul UVT explică că raportul redefinește antreprenoriatul ca abilitatea de a transforma ideile și oportunitățile în valoare, nu doar economică, ci și socială, culturală sau educațională.

„În acest sens, antreprenoriatul devine mai degrabă un mindset – o formă de gândire și acțiune, decât un simplu set de cunoștințe despre afaceri. Pentru universitățile românești, această abordare are o relevanță majoră pentru că ea aduce în prim plan inițiativa, adaptabilitatea, creativitatea și responsabilitatea, toate acestea fiind competențe esențiale de care absolvenții au nevoie pe piața muncii, indiferent dacă ajung în companii private, instituții publice, școli, spitale sau organizații culturale”, afirmă rectorul.

Un punct important al raportului este critica modelului actual, bazat pe cursuri opționale izolate.

„Experiența europeană arată că simpla introducere a unor discipline de antreprenoriat în curriculum nu produce schimbări semnificative dacă nu este susținută de o integrare reală, practică în curriculum. Mai exact, antreprenoriatul funcționează atunci când este învățat prin experiențe practice: prin proiecte reale, colaborări cu actori externi, studii de caz ancorate în comunitate și evaluări care măsoară competențe, nu doar memorarea de concepte”, precizează rectorul Pirtea.

Rectorul UVT subliniază și importanța infrastructurii de sprijin, cum ar fi incubatoarele de afaceri, centrele de inovare sau mentoratul.

Acesta mai spune că, fără o strategie instituțională coerentă, eforturile legate de educația antreprenorială rămân fragile și greu de scalat. În universitățile românești, această formare nu poate fi lăsată exclusiv în sarcina proiectelor sau a câtorva „campioni” interni, ci trebuie asumată la nivel de management și integrată în misiunea instituției.

Un alt aspect evidențiat în raport este rolul cadrelor didactice. Profesorii trebuie sprijiniți să aplice metode de predare bazate pe rezolvarea de probleme, colaborare și inițiativă, specifice competențelor antreprenoriale.

„Pentru universitățile românești, unde evaluarea academică este încă puternic centrată pe conținutul teoretic învățat, această concluzie implică necesitatea unei reconsiderări a modului în care este recunoscută și valorizată inovația didactică pentru formarea competențelor practice de antreprenoriat”, mai spune rectorul UVT.

Pirtea atrage atenția și asupra barierelor structurale, precum proceduri administrative greoaie, dificultăți în recunoașterea învățării non-formale, cooperare limitată cu actorii externi și viziune instituțională fragmentată. El subliniază că proiectele europene, Erasmus+, Horizon sau ESF+, trebuie folosite ca instrumente de transformare sistemică, nu doar ca surse punctuale de finanțare.

„Educația antreprenorială apare ca o oportunitate de modernizare, diferențiere și reconectare cu societatea, în general, și cu nevoile comunității locale, în special. Universitățile care vor reuși să o integreze coerent nu vor produce doar absolvenți mai angajabili, ci vor câștiga relevanță publică, vizibilitate europeană și capacitatea de a răspunde unor transformări profunde – economice, sociale și culturale – care sunt deja prezente și nu mai pot fi ignorate.

Pentru universitățile românești, miza nu este dacă vor introduce mai multe cursuri sau proiecte, ci dacă vor avea forța de a-și regândi propria misiune: de la transmiterea de cunoștințe la formarea unor oameni capabili să creeze valoare într-o lume instabilă”, concluzionează rectorul UVT.