Toni Neacsu says:

“Contrar mesajelor triumfaliste din presa aliniată și al optimismului exagerat al Guvernului afișat public, Raportul întocmit de președintele CCR Simina Tănăsescu pe legea privind pensiile magistraților a produs exact în aceste cerc uri panică.

Dna judecător Simina Tănăsescu este liderul majorității din CCR prezentată ca fiind pro-guvernamentală și care ar garanta că legea va trece fără probleme prin controlul constituționalității.
Raportul, întocmit în timp record, ar fi trebuit să anticipeze o înfrângere a minorității care urma să protejeze aceste pensii de serviciu.

Deși a evitat intenționat să se pronunțe explicit, insistând doar acolo unde se putea reține clar că nu există neconstituționalități, asta făcând parte din strategia președintelui de influențare a unei decizii, Raportul constată clar și fără echivoc aspecte care vor face dificilă adoptarea comodă a unei soluții de respingere integrală a sesizării ICCJ.

Astfel, în primul rând, președintele CCR constată explicit că reglementarea propusă conduce la eliminarea de facto a pensiilor de serviciu ale magistraților din legislație. Prin condițiile de pensionare propuse pensia își pierde caracterul de pensie de serviciu și se transformă în una exclusiv contributivă (pct. 2.2.1, 2.2.6).

Sub acest aspect Raportul evită intenționat să analizeze deciziile anterioare ale CCR sau dreptul UE care stabilesc drept o garanție a independenței justiției reglementarea unei pensii de serviciu care pe lângă componenta contributivă trebuie obligatoriu să conțină și o componentă necontributivă, un adaos care constituie o reparaţie pentru inconvenientele generate de responsabilităţile, interdicţiile şi incompatibilităţile specifice funcţiei de magistrat.
Altfel spus, indiferent cum o reglementezi, pensia magistraților trebuie să rămână una de serviciu (Deciziile CCR nr. 20/2000, nr. 873/2010, nr. 433/2013, nr. 501/2015, nr. 45/2018, nr. 574/2018, nr. 153/2020, 900/2020 ș.a.)
Raportul evită să analizeze acest cadru de protecție constituțională, evident nu fiindca dna judecător Simina Tănăsescu nu îl cunoaște, însă nu poate escamota concluzia în sine: legea elimină pensia de serviciu pentru singura categorie profesională pentru care nu poate fi eliminată (Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010).

În al doilea rând, Raportul constată (pct 2.2.5), destul de timid, e adevărat, că modul de calcul al pensiei finale (70% din net, 55% din brutul unei baze de calcul) încalcă întreg cadrul de protecție juridică a independenței justiției stabilit la nivel național (jurisprudența CCR), prin hotărârile CJUE (Hotărârea din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23 și multe altele) sau la nivel european (Carta europeană privind statutul judecătorilor, Recomandarea Comitetului de Miniștri din 2010). Toate acestea stabilesc un standard pentru rata de înlocuire pentru pensia finală a magistraților, cuantumul acesteia trebuind să fie “cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite în funcție”.
CCR are la dosar datele reale privind rata de înlocuire practicată pentru pensiile magistraților din UE, ca mod de respectare a cadrului juridic de mai sus, acesta mergând de la 65,5%, cel mai mic, în Letonia, până la 100% din net în Portugalia, 100% din brut în Spania, cu o medie în jur de 70-80% din brut (Italia, Austria, Franța, Germania, Belgia, Cipru, Ungaria, Polonia). Redau și eu tabelul la sfârșit.

Acestea sunt cele două elemente care au indus panică în randul specialiștilor constituționali din jurul Guvernului, ceea ce a făcut ca Ilie Bolojan să înțeleagă că o soluție favorabilă lui nu poate fi decât impusă politic.

Dincolo de aceste aspecte, Raportul Simina Tănăsescu este extem de superficial, tocmai pentru a evita și ocoli dificultățile juridice, insistând doar acolo unde poate trage concluzia clară că criticile ICCJ nu sunt întemeiate.
De exemplu:
– Criticile privind neclaritatea legii din perspectiva folosirii unor sintagme neclare (vechime totală în muncă, data pensionării) sunt neîntemeiate.
– Eliminarea actualizării pensiilor cu nivelul indemnizațiilor magistraților în activitate nu încalcă prevederi constituționale.
– CCR nu poate analiza oportunitatea măsurilor care s-ar fi impus ca urmare a suspendării fondurilor europene din 28.05.2025, dacă Guvernul vrea să lege această problemă de pensiile magistraților e problema lui.
– personalul din justiție este discriminat față de beneficiarii altor pensii de serviciu (CCR, militari, personalul consular și diplomatic, auditorii c urții de Conturi, funcționarii parlamentari), în sensul că vor avea regimul cel mai aspru de ieșire la pensie și calcul al pensiei din salariu, dar aceasta nu e o problemă de constituționalitate, legiuitorul avand libertatea să le alinieze și pe acestea din urmă la standardul stabilit pentru magistrați, atunci când va dori.

Dna judecător evită însă să explice de ce o “o creștere a vârstei de pensionare de 13 cu o eșalonare pe 13 ani este neconstituțională” (Decizia CCR 467/2023), iar o creștere a vârstei de pensionare de 17 ani cu o eșalonare pe 16 ani, adică același lucru sau mai rău, ar fi constituțională. Sub acest aspect propune, dar doar implicit, o revenire asupra jurisprudenței anterioare foarte recente.

O ultimă constare: Raportul evită, strategic, orice analiză a celor 68 de pagini de argumente de neconstituționalitate și nelegalitate din Avizul negativ al Consiliului Legislativ.
În analiza individuală pe care vor trebui să o facă ceilalți judecători ai CCR vor fi nevoiți sa se refere, măcar ca proces deliberativ interior, și la acestea, pentru că nu se suprapun integral peste motivele invocate formal de ICCJ în sesizarea depusă.

Acestea fiind spuse, mizele la CCR pe această lege rămân exclusiv unele politice, iar nu juridice.”

Alina says:

Astia sunt stat in stat