Cazurile de mușcături de căpușe încep să apară, în fiecare an, din momentul în care vremea permite oamenilor să iasă la iarbă verde, de obicei de la mijlocul lunii martie.

În ultima perioadă, la Spitalul de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” din Timișoara s-au prezentat aproximativ 100 de persoane pe săptămână pentru a beneficia de consiliere și tratament de prevenție împotriva dezvoltării bolii Lyme.

„În ultimii ani ne confruntăm cu un număr destul mare de cazuri de înțepături de căpușe. Din fericire, boala Lyme nu este la fel de frecventă. Este dificil de a se pune diagnosticul și a avea certitudine, deoarece investigațiile pe care noi avem posibilitatea să le facem nu sunt cele mai performante și nici cele mai concludente. Sunt situații în care apar diagnostice fals pozitive, în general diagnosticul de boală Lyme este dificil de pus”, a spus doctorul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara.

Boala se poate și autolimita. Este și supranumită boala cu o sută de fețe, cu simptome puțin caracteristice. Care sunt semnele?

„În prima fază, după înțepătură, la câteva zile, apare o pată roșie, ca o țintă, care se mărește în dimensiune, apoi pot apărea și alte pete pe tegument (piele) și pacienții pot acuza dureri de cap, astenie musculară, oboseală, pot crește ganglionii, dureri musculare, un sindrom asemănător cu gripa. Apoi pot apărea dureri articulare, musculare, o astenie marcată de tulburări de ritm cardiac, pot apărea tulburări ale tonusului muscular al feței. Se poate ajunge în faza trei, unde sunt numeroase semne de boală neurologică”, a mai spus Musta.

La noi se combate această boală cu tratament, în spitalele de boli infecțioase, căpușa fiind extrasă la Chirurgie. În Europa și în lume există centre specializate, de excelență, care fac totul de la A la Z, de la extragerea corectă a căpușei până la tratamente diversificate și cercetare.

„În țări unde sunt multe cazuri și boala Lyme tinde să devină o problemă de sănătate publică și poate deveni și la noi o problemă de sănătate publică, cu costuri mari ale asistenței medicale, există centre de cercetare. Din păcate, la noi nu există aceste centre. Aceste centre nu numai că tratează, fac și cercetare, e o muncă în echipă, pe de-o parte sunt medicii, pe de altă parte sunt ecologiști și persoanele care se ocupă de insecte.

Aceste centre studiază și metodele de a preveni boala. Există persoane care analizează ciclul de dezvoltare al căpușei și găsesc terapii pentru a împiedica dezvoltarea căpușelor pe animale, care sunt vectorii care poartă aceste căpușe dintr-o zonă în alta. Ecologiștii înțeleg ciclul contaminării insectei de către microbi.

Se pot face studii să se vadă gradul de contaminare al căpușei. Este una ca într-un areal geografic majoritatea căpușelor să fie contaminate sau nu. Noi nu știm, la noi în țară, nivelul de parazitare al solurilor de către aceste insecte, noi constatăm doar că vin pacienți când merg la iarbă verde înțepați de căpușe.

În aceste centre se studiază tot legat de boala respectivă. Pentru cazurile care nu evoluează favorabil pe terapiile convenționale se realizează alte terapii. Ar fi bine dacă s-ar realiza un astfel de centru în România, în Timișoara. Ați văzut câte cazuri sunt. Trebuie să ne adaptăm și noi studiile medicale și cercetarea în funcție de ceea ce întâlnim zi de zi”, a mai spus Musta.

Cea mai bună prevenție în cazul mușcăturilor de căpușă?

„Dacă ai fost înțepat, cea mai eficientă prevenție este ca în decurs de 24 de ore să ți se extragă căpușa corect. Atunci nu este nevoie de tratament, nu apucă să intre în organism microbi. Dacă nu știe când a fost înțepat, pacientul urmează profilaxia”, a spus Virgil Musta, medic la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara.