„La Camera Agricolă vin absolvenţi de liceu şi de orice facultate, care doresc să pornească o afacere în agricultură. Indiferent de activitatea pentru care un tânăr intenţionează să acceseze un proiect cu finanţare europeană, dacă nu are studii de specialitate, trebuie să parcurgă nişte cursuri de scurtă durată, de 360 de ore, pe care Camera Agricolă Timiş este acreditată să le organizeze”, am aflat de la Tiberiu Lelescu, directorul Direcţiei Agricole Timiş Cei mai mulţi solicitanţi pe PNDR sunt cei care nu au studii de specialitate, este vorba de cei care au parcurs cursuri de scurtă durată organizate de Camera Agricolă Timiş. Cea mai mare adresabilitate o au solicitările pentru fermele de subzistenţă, instalarea tânărului fermier şi, foarte rar, modernizarea exploataţiilor agricole.
„În judeţul Timiş doar 30 % dintre solicitanţii proiectelor finanţate prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR) sunt absolvenţi a facultăţilor cu profit agricol. La liceele agricole să învaţă orice, mai puţin agricultură. S-a început o acţiune în 2008 cu ministrul Dacian Cioloş şi cu ministrul Învăţământului, în cadrul căreia s-a discutat că se doreşte ca liceele şi şcolile profesionale agricole să aibă dublă subordonare, la Ministerul Educaţiei şi la Ministerul Agriculturii. De asemenea se doreşte să se doteze aceste şcoli prin programe europene. Asta pentru că dotarea în mediul agricol este nesatisfăcătoare. Ideea este să formăm specialişti în liceele agricole, care să se poată integra uşor în lumea agricolă, care să aibă informaţii şi despre maşinile de specialitate şi despre tehnologiile de cultură”, a mai declarat Lelescu.
Situaţia din învăţământul agricol, nu se poate face decât printr-o subordonare a liceelor. Chiar şi prin arondarea lor la Camerele Agricole. Fermierii vor putea să colaboreze cu aceşti tineri , să-i formeze ca viitori salariaţi pentru fermele lor. La rândul lor, tinerii trebuie să înţeleagă că nu este nici o ruşine să lucrezi pe tractor ori pe combina de recoltat, utilaje care costă de la 100.000 la 300.000 de euro şi pe care se află mecanică şi electronică de înaltă performanţă, mai susţine şeful agricultorilor timişeni. „Munca agricolă nu mai poate fi făcută cu absolvenţi de 4 sau 7 clase , după ureche. Elevii trebuie să aibă contracte de pe acum cu liceele şi fermele din vest. De asemenea aş propune ca fermierii să-şi poată alege câţiva elevi din şcolile agricole cărora, pe bază de contract, să le plătească o parte din cheltuieli. Iar viitorii absolvenţi să lucreze apoi, o perioadă de timp, în ferma care i-a ajutat să se formeze”, concluzionează Tiberiu Lelescu.
Nici la facultăţile agricole situaţia nu stă prea bine. Cei care sunt absolvenţi cu profil agricol nu lucrează neapărat în domeniu. Sunt destul de rar medici veterinari sau agronomi care să-şi facă ferme. Anual, mii de studenţi ies de pe băncile facultăţilor cu profil agricol. Câţi dintre aceştia practică ulterior meseria, nimeni nu are o evidenţă de acest gen.
Citiți principiile noastre de moderare aici!