Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „C.D. Loga” din Timișoara, afirmă că o astfel de măsură este necesară pentru protejarea copiilor de efectele nocive ale mediului online, pe care îl descrie ca fiind toxic pentru dezvoltarea lor emoțională și socială.

„Da, îmi doresc ca minorilor sub 14 sau chiar 16 ani să le fie interzis accesul la rețelele de socializare! Știu că interzicerea nu va duce la oprirea acestui fenomen în proporție de 100%, dar va limita extrem de mult accesul acestor tineri la mediul extrem de toxic din online.

Nu, nu îmi doresc restricții de dragul restricțiilor, nici nu sunt vreo radicală și cred că educația este soluția”, transmite directoarea într-o postare pe Facebook.

Bontilă atrage atenția că, în perioada adolescenței, influența anturajului, inclusiv a celui online, poate ajunge să fie mai puternică decât educația primită acasă sau la școală. Aceasta mai evidențiază că nu toți copiii au parte de „cei 7 ani de acasă”, astfel singurele valori ajung să fie dobândite din mediul online.

„Școala nu poate suplini toate carențele din educația copilului și nici nu poate preveni (de una singură) toate nenorocirile care se pot întâmpla, multe dintre ele inspirate de pe rețelele sociale (să nu uităm, de exemplu, de accidentele grave survenite în urma provocărilor de pe TikTok). Mai mult, tot din păcate, nu toate școlile sunt egale – lipsa de personal calificat, în special în mediul rural, își spune cuvântul nu doar în ceea ce privește învățarea de conținuturi, ci în toate aspectele educației formale.

Părinții conștienți de pericolul acestor rețele, care interzic accesul copiilor lor la ele, se lovesc de protestele vehemente ale acestora, căci ‚dacă Gigel și Ionel au, eu de ce nu am?’. Aici trebuie să îi sprijinim.

Închei aici (deși ar mai fi foarte multe de spus, poate într-o altă postare) cu o concluzie: ceea ce copiii văd pe rețelele sociale îi modelează, vrem, nu vrem, îi intoxică de-a dreptul, iar, mai grav, ceea ce postează acum, când nu au o perspectivă clară, îi poate afecta o viață întreagă, în moduri pe care nici nu ni le imaginăm.

Nu degeaba generația asta se uită la ‚brainrot’ (putrezirea creierului sau atrofiere mentală sau îndobitocire), termen recent (re)inventat”, a încheiat directoarea.

Vă reamintim că, sâmbătă, 31 ianuarie, Raed Arafat a subliniat că protejarea copiilor nu înseamnă cenzură sau limitarea libertății, ci o măsură necesară pentru sănătatea și echilibrul lor pe termen lung.

„A spune că ‚este doar responsabilitatea părinților’ nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică.

(…) De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețelele de socializare. Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere. Pentru binele copiilor și adolescenților. Pentru binele României”, a spus Arafat.