Muzeul Național al Banatului continuă călătoria virtuală prin palatele din Timișoara. De data aceasta puteți afla povestea Palatului Löffler, construit între 1912-1913. Aparține curentului Secession, iar arhitectul clădirii a fost chiar unul dintre cei trei fii ai familiei Löffler, Leopold.
„Unul dintre cele mai frumoase palate din Timișoara și sigur cel mai frumos de pe Surogat este clădirea construită între 1912-1913 de familia și firma Löffler. Pe un teren eliberat de zidurile fortificației și parcelat spre vânzare se va ridica un palat cu trei etaje, 46 apartamente și 142 camere. Parcelele 2 și 3 din drumul principal care duce din Cetate spre Iosefin, în suprafață de 224 stânjeni pătrați fiecare, sunt cumpărate de Löffler și fiii săi pentru o sumă de 370 coroane/stânjenul pătrat, la parcela nr. 2 și 440 coroane/stânjenul pătrat, la parcela nr. 3”, povestesc reprezentanții Muzeului Național al Banatului pe Facebook.
Primăria avea o condiție foarte strictă: clădirea trebuia ridicată într-un an de zile, cu întreg frontul principal terminat, urmând întocmai planul urbanistic general care prevedea construcția unor clădiri mari, în stilul modern al anilor 1900. Terenul rămas liber trebuia obligatoriu îngrădit.
Apartamentele cele mai dorite din oraș
Camerele erau înalte, iar parterul clădirii era destinat spațiilor comerciale, unde se găsea și o cafenea. Apartamentele s-au închiriat foarte repede. La scurt timp, Palatul Löffler se modernizează cu trei ascensoare pentru obiecte grele sau bagaje și trei ascensoare de persoane, iar chiria crește semnificativ.
„Cercetătoarea dr. Ileana Pintilie Teleagă a descoperit pe un plan al clădirii din anul 1912 semnătura arh. Henrik Telkes. Autorizația de construire a fost obținută în 18 martie 1912, iar lucrările au fost terminate la 1 mai 1913. Probabil că autorul statuilor a fost sculptorul Géza Rubletzky”, mai spun cei de la MNaB.
Dacă ai o fotografie cu Palatul Löffler sau știi o poveste despre palat și locuitorii lui, cei de la MNaB te îndeamnă s-o postezi într-un comentariu pe pagina lor de Facebook. Poți ajuta la recrearea poveștilor celor mai frumoase clădiri din Timișoara!
editor Amalia Kui
Pe aceeași temă:
VIDEO. Tur virtual prin Palatul Apelor, poarta de intrare în cartierul Iosefin
Trimite articolul
X
Anonim says: SUROGÁT ~e n. 1) Produs destinat să înlocuiască un alt produs, de calitate superioară, având cu acesta calități asemănătoare; erzaț. 2) fig. Imitație frauduloasă; rezultat al unei contrafaceri. /<germ. Surrogat, it. surrogato
Deci centrul Timisoarei se numeste Surogat?
-
Baluba says:
M’am documentat acuma. Dinspre Opera spre Catedrala se numeste Corso, iar partea cealalta, unde e si palatul, se numeste Surogat (pronuntie shurogot?).
-
dinu says:
Nu te mai chinui să circuli prin Timișoara fără să știi unde ești. Întoarce-te în Caracalul natal.
-
-
Misto says:
Dinspre Operă spre Catedrală promenada de pe dreapta se numește „Corso”, iar cea de pe stânga „Surogat”. Un pic de cercetare nu strica, mai ales daca vii din alta parte a țării, nu te faci de ras cand pui întrebări “documentate” 😏
-
Gator says:
Jumate de centru era pentru lumea bună și jumate era pentru prostime, care nu pricepea nimic nici atunci, nici acum
ion 
Ovidiu says: Sa repare primaria fatadele alea de pe care cade tencuiala ca e penibil si semanam din ce in ce mai mult cu micul Istanbul nu cu Viena, cat despre trecut numai de bine, o gramada de oameni si-au facut bagajele si au plecat de pe aici, noii veniti arunca gunoiul in fata blocului, langa cosurile de gunoi, arunca hamburgeri din goana masinii, curata scrumiera pe geamul masinii in plina strada, tureaza motocicletele prin zone aglomerate, doar in slapi si chiloti, cam astia suntem urmasii alora care au construit cladirile astea, succes, in 2021.
-
Sa imi repare si mie primaria. Am nevoie de zugravit interior si reparat si zugravit fatada, se poate si niste parchet, eventual o incalzire in pardosea. Platesti?
-
Cladiri de patrimoniu, cu astea ne mandrim asa ca le reparam pe banii nostri ai tuturora, blocurile comuniste sunt altceva, astept momentul cand o sa fie demolat unu, ca sa se planteze o padure peste el, cum a fost odata.
-
catalin says: Fara sa imi doresc asta obs in comentarii o mentalitate secesionista ce nu face cinste urbei noastre. ,,Voi,, cei care ca pretindeti Timisoreni originali ii o sansa mare sa nu fie asa intrucat in vechea Timisoara populatia de natiinalitate romana era sub 20%. In rest sa fiti sanatosi si sa fiti mai cumpatati.
-
jonut says:
corect, se si observa dupa numele celor care au proiectat, administrat orasul, numai nume romanesti! 🙂
bine punctat!