Slujba a avut loc la Monumentul dedicat foștilor deportați în Bărăgan, din Parcul Justiției din Timişoara, fiind oficiată de ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți de la Catedrala Mitropolitană și de la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara.

„200 de copii nu au mai ajuns să scrie, în clasa I, la școală, cuvântul «mama», ci au rămas să crească peste trupurile lor spicele din Bărăgan. Iată, tăvălugul comunist nu a făcut deosebire de etnie, ci a căutat să smulgă, din acest spațiu, cele mai frumoase flori, cei mai strașnici stejari ai culturii și civilizației din această parte de țară. Bărăganul a fost lagărul cinstei, al omeniei și al hărniciei. Doamne, mângâie cu razele soarelui Câmpia Bărăganului, unde dorm cei care nu mai sunt printre noi!”, a spus Mitropolitul Banatului.

Reprezentanții Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, asociație care are menirea de a apăra drepturile persoanelor deportate în Câmpia Bărăganului, precum şi ale urmaşilor acestora, au fost cei care au organizat evenimentul.

În noaptea de 18 spre 19 iunie 1951, a doua zi de Rusalii, a început deportarea a 40.320 de persoane care alcătuiau 12.791 de familii din zona de Vest a țării. Deportații refuzau în mod organic comunismul, fapt pentru care erau catalogați „dușmani ai poporului”, „elemente subversive”, care aveau „manifestări dușmănoase” fiind considerați o piedică în comunizarea agriculturii.

Oameni din peste 200 de localități din țară, aflate pe o rază de aproximativ 25 de kilometri de-a lungul graniței cu Iugoslavia, din Județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, au fost dislocate din locurile natale și deportate în Câmpia Bărăganului.