În contextul presiunii publice generate de evenimente extrem de grave, precum uciderea unui copil, propunerea reducerii vârstei răspunderii penale de la 14 la 13 ani revine în spațiul public. Experții în drepturile copilului subliniază însă că această reacție este una emoțională și nu atacă adevăratele cauze care duc la astfel de fapte.

Potrivit Salvați Copiii România, sistemul românesc de protecție și reabilitare a minorilor aflați în conflict cu legea este profund subdimensionat. În prezent, România dispune de doar patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor, destinate exclusiv minorilor între 14 și 18 ani, iar pentru copiii sub 14 ani nu există centre dedicate. Aceștia ajung, de regulă, în sistemul general de protecție, alături de copii victime ale abuzului sau cu dizabilități, fără programe terapeutice adaptate comportamentelor violente.

„Reducerea vârstei răspunderii penale nu corectează cauzele violenței. Fără servicii de consiliere, educație și sănătate mintală, măsura nu face decât să mute problema dintr-un sistem nepregătit într-unul și mai dur”, avertizează specialiștii organizației.

Ce spune legea și de ce nu funcționează represiunile timpurii

Conform legislației actuale, copiii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, iar pentru cei între 14 și 16 ani este necesară dovedirea discernământului prin expertiză de specialitate. Răspunsul instituțional ar trebui să se bazeze prioritar pe măsuri educative și intervenții de asistență socială, nu pe privarea de libertate, care rămâne o soluție de ultim resort.

Potrivit reprezentanților Organizației Salvați Copiii, experiențele internaționale confirmă această abordare.

„Danemarca a renunțat rapid la reducerea vârstei răspunderii penale după ce datele au arătat o creștere a recidivei și rezultate educaționale mai slabe pentru copiii judecați penal. În Australia, unde pragul penal este de zece ani, autoritățile și organizațiile pentru drepturile copilului fac eforturi susținute pentru creșterea lui, pe fondul unor date alarmante privind recidiva: peste 90% dintre copiii condamnați la detenție revin în fața tribunalului într-un an”, a transmis, joi, George Roman, Director advocacy la Salvați Copiii România.

Conform acestuia, și în Europa, propuneri similare sunt întâmpinate cu opoziție. În Suedia, reducerea vârstei la 13 ani a fost criticată inclusiv de poliție și sistemul penitenciar, care avertizează că închisorile nu sunt pregătite pentru copii atât de mici. În Marea Britanie, unde copiii pot răspunde penal de la zece ani, statisticile recente indică o creștere constantă a violenței juvenile, inclusiv a infracțiunilor cu arme albe.

Eticheta de „infractor” și efectele ei devastatoare

Specialiștii atrag atenția asupra efectelor psihologice și sociale ale sancționării penale timpurii. Etichetarea unui copil ca „infractor” generează stigmatizare, marginalizare și abandon școlar, crescând semnificativ riscul de recidivă. Studiile arată că detenția afectează grav sănătatea mintală a minorilor, produce traume suplimentare și reduce drastic șansele de integrare profesională la maturitate.

„Închisoarea nu este un spațiu de reabilitare pentru copii”, subliniază Salvați Copiii România. „Copiii sancționați penal devreme devin, de multe ori, adulți cu probleme multiple, în timp ce alternativele educative și terapeutice oferă șanse reale de reintegrare”, mai susțin aceștia.

„Coborârea vârstei răspunderii penale ar contraveni direct Convenției ONU privind Drepturile Copilului și recomandărilor UNICEF, care stabilesc 14 ani ca prag minim absolut și încurajează statele să îl ridice, nu să îl coboare. România este evaluată periodic pentru respectarea acestor standarde, iar o modificare legislativă în sens punitiv ar atrage critici internaționale”, mai precizează reprezentanții Salvați Copiii.

Potrivit acestora, în lipsa personalului specializat – psihologi, asistenți sociali, mediatori – și a programelor educative funcționale, aplicarea unei legislații mai dure ar fi nu doar ineficientă, ci și periculoasă.

„Modelele de succes vin din țări care investesc în prevenție și intervenție timpurie. Norvegia, Scoția sau statele nordice tratează violența juvenilă ca o problemă de sănătate publică, intervenind înainte ca faptele grave să se producă. Rezultatele sunt clare: recidivă scăzută, reintegrare socială și comunități mai sigure”, au mai punctat reprezentații organizației.

Astfel, Salvați Copiii România pledează pentru dezvoltarea urgentă a centrelor de consiliere socio-educativă, echipe mobile de intervenție timpurie, programe de sprijin pentru familii și introducerea educației pentru sănătate și prevenirea violenței în școli.

Vă reamintim, uciderea lui Mario a generat proteste în comunitate, iar criminalul de 13 ani este sub supravegherea DGASPC Timiș. Se fac pași și pentru deschiderea primului centru destinat minorilor care comit fapte penale în Timiș.

Pe aceeași temă:

Crimă șocantă în Timiș. Adolescent de 15 ani, omorât de trei prieteni și îngropat într-o grădină – Tion

Înainte de uciderea lui Mario, cei doi minori reținuți ar mai fi agresat un băiat – Tion

UPDATE. Tensiuni în Sânmihaiu Român după mutarea minorului implicat în crima din Cenei. Localnicii protestează la Primărie – Tion

„Legea Mario”, petiția prin care românii cer pedepse pentru crimele comise de minori cu discernământ – Tion

UPDATE. Minorul de 13 ani implicat în uciderea lui Mario, în evaluare psihologică și medicală sub supravegherea DGASPC Timiș – Tion

VIDEO. „Dreptate pentru Mario”. Protest pașnic în centrul Timișoarei – Tion