La nivelul județului Timiș există un plan-cadru de acțiune pentru „creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delicvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ preuniversitar”. Regulat, în fiecare trimestru, reprezentanții instituțiilor implicate prezintă datele din precedentul. Astfel, la nivelul județului, în ultima perioadă, se observă o scădere a numărului de infracțiuni, cel puțin din perspectiva numărul de dosare deschise.

În ianuarie 2023, în cadrul ședinței de colegiu prefectural, prefectul Mihai Ritivoiu atrăgea atenția că în școlile din Timiș se petrece mai mult de o infracțiune la două zile. Mai exact, în cele 51 de zile de școală din ultimele trei luni ale anului au fost înregistrate 30 de infracțiuni. În primele trei luni ale lui 2023, însă, numărul de infracțiuni a scăzut la 19. În această perioadă au fost 59 de zile de școală. Multe dintre sesizări, însă, nu sunt raportate nici la poliție și, uneori, nici măcar la conducerea unității de învățământ.

Dintre infracțiunile cercetate de polițiști, cele mai multe sunt de lovire. În al patrulea trimestru (octombrie – decembrie) din 2022, dintre cele 30 de infracțiuni, 23 au fost de lovire, două de purtare abuzivă, două de port sau de folosire a unor obiecte periculoase și câte una de furt, de agresiune sexuală și de amenințare. În primul trimestru din 2023 (ianuarie – martie), am avut 13 loviri, trei furturi și câte o folosire de obiecte periculoase, vătămare corporală și amenințare. În total – 19.

O nouă ședință la prefectură

Ar fi de menționat că, pe lângă răspunsul la sesizările de comitere a infracțiunilor, polițiștii au avut, împreună cu inspectoratul școlar, și alte activități de prevenire. La fel și jandarmii, polițiștii locali, agenții anti-drog și agenții de luptă împotriva traficului de persoane. De zeci de acțiuni ale acestor instituții nu au fost vizate doar școlile propriu-zise, ci și agenții economici din jurul acestora, cafenele, baruri și magazine.

Marți, 16 mai, subprefectul Ovidiu Drăgănescu a avut o nouă întâlnire cu reprezentanții Biroului Siguranță Școlară din cadrul IPJ Timiș, cea care teoretic se ocupă de toate sesizările primite pe partea de școli. Unitate în sine este destul de mică, cu maximum cinci angajați, dar care este ajutată și de alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

„Am analizat situația la zi a infracționalității din mediul preuniversitar, a bullyingului, cyberbulyingului din județul nostru. Campaniile și măsurile de prevenție vor fi completate in curând și de o nouă legislație ce prevede măsuri disciplinare mai severe. Primii care pot și trebuie să intervină pentru oprirea acestor fenomene sunt părinții și doar ulterior profesorii și instituțiile statului. Atenționarea operatorilor comerciali privind interdicția vânzării de alcool minorilor, în special cei care nu au camere de filmare pe casele de marcat. În acest sens o deosebită atenție va fi acordată barurilor, cluburilor și discotecilor”, a scris subprefectul, în urma acestei întâlniri, pe pagina sa de Facebook.

Măsurile disciplinare mai severe

La finalul lunii aprilie, în proiectul noii legi a învățământului școlar, au fost adăugate amendamente care, pe de o parte, ar face depistarea infracțiunilor din școli mai facilă și, pe de altă parte, ar duce și la aplicarea unor sancțiuni mai severe.

Cele mai importante modificări ar fi introducerea posibilității exmatriculării temporare a elevilor care comit nereguli grave repetate, a posibilității unităților de învățământ de a instala camere de supraveghere în sălile de clasă și a decontării consilierii psihologice și psihoterapeutice pentru elevii și profesorii victime ale unor acte de violență. În plus, în termen de șase luni de la adoptarea legii, va trebui emis și un ordin de ministru în care să fie cuprins un plan național de combatere a violenței școlare.

În ceea ce privește exmatricularea, aceasta va fi doar un ultim pas dintr-o serie de sancțiuni, iar elevii sancționați astfel vor primi, și ei, consiliere, intervenție psihologică și psihoterapeutică, precum și activități remediale. În schimb, va fi interzisă mustrarea în fața clasei. În ceea ce privește camerele de supraveghere, acestea nu vor putea fi instalate dacă majoritatea părinților dintr-o clasă își exprimă dezacordul.

La nivel județean, potrivit lui Drăgănescu, încă se așteaptă aprobarea acestor modificări legislative. Între timp, au fost sporite controalele în jurul școlilor. Sunt verificate mai atent magazine care ar putea vinde alcool sau tutun minorilor, dar și perimetrele din zonele școlilor, unde nu se prea respectă prevederile legale care interzic fumatul la mai puțin de 50 de metri de unitate. Subprefectul spune că în astfel de acțiuni sunt implicate instituțiile subordonate – poliție, jandarmi și agenți anti-drog – și, pe cât posibil, și Poliția Locală Timișoara, care este în subordinea primăriei.

Mai greu cu bullyingul și cyberbullyingul, în toată țara

Dacă în privința infracționalității există semne că fenomenul începe să fie ținut sub control, în privința bullyingului și a cyberbullyingului, cifrele nu par la fel de relevante. Asta pentru că, cel puțin potrivit Organizației Salvați Copiii România, cele mai multe hărțuiri nu sunt raportate. La nivel județean, potrivit subprefectului Drăgănescu, autoritățile se axează mai mult pe cercetarea filmărilor care apar pe Internet. Aici sunt incluse atât cele în care unii elevi sunt ridiculizați de colegi, cât și cele de pornografie infantilă.

Revenind la cifrele de la nivel național, în sistemul de educație a fost înregistrată o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate: de la 7.715 de astfel situații raportate în anul școlar 2020 – 2021, la 10.971 în anul școlar 2021 – 2022. În realitate, fenomenul ar fi mult mai grav. Analiza realizată de reprezentanții Organizației Salvați Copiii la finalul anului 2022 arată că bullying-ul în școală ori în clasă și perpetuarea lui în mediul online afectează emoțional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înșiși astfel de fapte (27%).