Joi dimineaţă. Timişoara, Piaţa Iosefin. Nu a trebuit să căutăm mult. Îi recunoaştem imediat. Ne apropiem de unul dintre ei. Cu gluga de la geacă trasă peste ochi, cu mâinile în buzunare, îşi face rondul pe lângă precupeţii din piaţă. Ne „scanează” rapid. Siguri pe noi, rostim întrebarea magică: ţigări? Se mai uită o dată agitat în stânga, în dreapta, ne mai măsoară scurt cu privirea şi după o scurtă ezitare scoate un telefon din buzunar şi dă o comandă. Am trecut testul de încredere. Cu o mişcare scurtă din cap, ne face semn să aşteptăm. Se pare că a sunat pe cineva să aducă ţigările. Nu ţine „marfa” la el. Probabil ţigările de contrabandă sunt ţinute undeva în apropierea pieţei sau într-o maşina folosită drept depozit ambulant. În mai puţin de cinci minute apare un „tovarăş” cu „marfa”. Colţul cartuşului de ţigări îi răsare de sub geacă. Renunţăm la tranzacţie în ultimul moment – poliţia îşi face apariţia în zonă -, dar nu înainte de a întreba de preţ. „Le-am scumpit cu 1 leu după circu ăsta. N-avem ce face. Gaborii trec pe aici în fiecare zi”, spune cu năduf bişniţarul.
Cele mai ieftine ţigări care se găsesc în pieţele din Timişoara sunt cele marca Fast, care se dau cu 7 lei pachetul, iar Pall Mall a ajuns la 9 lei.
Deocamdată nu se mai aduc ţigări de peste graniţă şi se vinde doar ce mai e pe stoc, motiv pentru care bişniţarii sunt deja cu gândul la altă „afacere profitabilă”. Asta, dacă traficul de ţigări nu va reveni cumva, în câteva săptămâni, la… „normal”.
C.C.
Citiți principiile noastre de moderare aici!