Evenimentul a avut loc în contextul celor două inițiative legislative aflate în dezbatere în Parlamentul României, care vizează limitarea accesului minorilor sub 16 ani la platformele de social media.

La discuții au participat reprezentanți ai poliției locale, jandarmeriei, profesori, directori de școli, avocați, medici, asistenți sociali, membri ai consiliilor de părinți, reprezentanți ai elevilor, dar și oficiali precum subprefectul Liliana Oneț, vicepreședintele CJT Alexandru Iovescu, europarlamentarul Maria Grapini, reprezentanți ai DGASPC și ai Inspectoratului Școlar Județean Timiș.

Medicii și psihologii: efecte tot mai vizibile asupra copiilor

Specialiștii din domeniul sănătății au atras atenția asupra efectelor tot mai grave ale utilizării excesive a rețelelor sociale în rândul copiilor și adolescenților.

Printre problemele semnalate se numără:

• deficit de atenție și dificultăți de concentrare
• tulburări de somn
• creșterea cazurilor de anxietate și depresie
• izolare socială și dificultăți de comunicare
• expunerea la conținut periculos, inclusiv provocări online și mesaje cu caracter suicidar

Au fost prezentate și date îngrijorătoare: în România, aproape jumătate dintre copii petrec peste șase ore pe zi pe rețelele sociale, iar peste 80% dintre cei cu vârste între 12 și 17 ani nu au restricții la navigarea online. De asemenea, majoritatea au fost contactați de persoane necunoscute pe internet.

Maria Grapini: „Cele două acte legislative nu sunt suficiente pentru a combate efectele negative asupra copiilor și tinerilor”

Europarlamentarul Maria Grapini a explicat ce măsuri există deja la nivel european și ce urmează să fie implementat.

„Voi prezenta informații foarte recente și încerc să clarific unde ne aflăm la nivel european. În Parlamentul European au fost reglementate două acte legislative esențiale: Digital Services Act (DSA) și Digital Markets Act (DMA), care reglementează serviciile și piețele digitale.

S-a considerat însă că aceste instrumente nu oferă suficientă protecție pentru copii. De aceea, s-a solicitat consolidarea aplicării regulamentului privind serviciile digitale în toate statele membre. În momentul în care aceste regulamente intră în vigoare, responsabilitatea aplicării lor revine statelor membre.

Concret, dacă există o plângere privind încălcarea regulilor în domeniul serviciilor digitale, fiecare stat trebuie să aibă un punct național de contact unde aceste sesizări să fie transmise și soluționate. Din câte știu, în România acest mecanism nu este încă pe deplin funcțional, dar presiunea la nivel european va crește, deoarece ne aflăm deja într-o etapă în care aplicarea este obligatorie.

Am constatat că cele două acte legislative nu sunt suficiente pentru a combate efectele negative asupra copiilor și tinerilor. De aceea, Comisia Europeană a propus măsuri suplimentare pentru prevenirea efectelor nocive din mediul online și pentru protejarea sănătății mintale a tinerilor.

În 10 februarie a fost dezbătut un plan de acțiune care vizează protejarea sănătății mintale și a bunăstării utilizatorilor în mediul online.

Un element important al acestui plan este dezvoltarea unei aplicații la nivel european, care va putea fi adoptată de toate cele 27 de state membre. Comisia dezvoltă un model de aplicație pe care statele îl pot adapta, traduce și conecta la serviciile naționale existente. Scopul este asigurarea unui nivel egal de protecție pentru toți copiii din Uniunea Europeană. Dacă un stat nu implementează aceste măsuri, tinerii săi nu vor beneficia de același nivel de protecție ca ceilalți”, a declarat Maria Grapini.

La nivel european, se află în curs revizuirea orientărilor privind protecția minorilor pe internet, inclusiv discuții privind stabilirea unui prag de vârstă pentru accesul la anumite platforme digitale. Propunerile vizează limitarea accesului copiilor la 13 sau 15 ani, iar unele state, precum Franța, au stabilit deja un astfel de prag. În Parlamentul European există însă și voci care invocă dreptul copiilor la liberă exprimare, astfel că dezbaterea este încă deschisă.

Totodată, se vor desemna „raportori de încredere”, cu rol clarificat în combaterea conținutului ilegal, inclusiv a fenomenului de cyberbullying. În paralel, se analizează revizuirea Audiovisual Media Services Directive (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) pentru a consolida responsabilitatea platformelor de partajare video și a asigura respectarea standardelor de protecție a minorilor, a mai explicat Maria Grapini.

Printre principalele măsuri viitoare se numără: testarea unui sistem european de verificare a vârstei care să respecte viața privată a utilizatorilor, etichetarea digitală clară a conținutului și a reclamelor, realizarea de anchete privind impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor, interzicerea reclamelor direcționate către minori și interzicerea „modelor întunecate” (dark patterns), adică tacticile de design înșelătoare care afectează în special copiii. De asemenea, platformele și piețele online vor avea obligația de a verifica și afișa datele de contact ale vânzătorilor, pentru ca utilizatorii să știe clar de la cine cumpără.

„Telefonul este, în primul rând, o problemă a familiei”

O intervenție fermă a avut și Mihaela Șora, directoarea Școlii Gimnaziale Nr. 30 din Timișoara, care a vorbit despre realitatea din unitățile de învățământ.

„Vreau să spun, încă de la început, că vă susținem. Vorbesc și în asentimentul colegilor mei. Discuția privind interzicerea folosirii telefoanelor mobile și a accesului la rețelele de socializare trebuie clarificată foarte bine din punct de vedere legislativ.

Din câte știu, până la vârsta de 14 ani există anumite interdicții clare. Între 14 și 16 ani apare o formă de răspundere parțială, dar ideea este că până la 14 ani lucrurile ar trebui să fie categoric interzise.

Problema telefonului mobil este, însă, văzută în societatea românească drept o problemă a școlii. Încă o problemă, pe lângă multe altele cu care ne confruntăm. În realitate, telefonul este, în primul rând, o problemă a familiei.

Vă spun acest lucru cu maximă responsabilitate, și ca mamă. Am un nepot de 5 ani care nu are deloc acces la telefon. O mamă nu ar trebui să îi pună telefonul în mână de la vârste foarte mici doar ca să îl facă să mănânce.

Aș vrea să mă refer și la legislație, profitând de faptul că sunt în sală juriști. Legea spune clar, este interzisă folosirea telefonului mobil în timpul orelor de curs sau al altor activități școlare. Dar ce se întâmplă în timpul pauzelor? Dacă legea nu precizează clar acest aspect, întrebarea mea este următoarea: Poate Consiliul de administrație al unei unități școlare să decidă ca elevul să lase telefonul dimineața, la intrarea în școală, și să îl recupereze la finalul programului, la plecare? Nu!

Noi am inițiat o procedură, am consultat părinții și vreau să vă spun că aproximativ 70% au fost de acord ca elevii să lase telefonul la intrare și să îl ia la plecare. 30% nu au fost de acord. Mai mult, de la o săptămână la alta, numărul celor care s-au răzgândit a crescut, pentru că acasă copiii au protestat, au insistat, iar părinții au cedat.

De ce? Pentru că, de multe ori, și copiii, și părinții vin la școală vorbind doar despre drepturi. Educația civică începe devreme, în manualele de clasa a III-a se discută despre drepturile copilului. În clasa a V-a, la fel. Dar foarte rar vorbim și despre obligații”, a spus Mihaela Șora.

Concluziile vor ajunge în Parlament

La finalul dezbaterii, reprezentanții ATOP au anunțat că vor redacta un document de poziție care va fi transmis Parlamentului României.

Salvați Copiii: Accesul la rețele sociale trebuie limitat pentru cei sub 15 ani

Accesul necontrolat al copiilor la rețelele sociale reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea mintală, siguranța și dezvoltarea lor armonioasă, avertizează Salvați Copiii România.

Organizația atrage atenția că, în lipsa unor mecanisme reale de verificare a vârstei și a unui cadru legislativ clar, copiii români sunt expuși masiv la riscuri online, de la dependență digitală și cyberbullying, la abuz sexual online și conținut inadecvat.

Studiile arată că peste o treime dintre copiii între 12 și 14 ani au profiluri publice, iar 22% dintre cei între 11 și 15 ani prezintă simptome de sevraj psihologic atunci când li se întrerupe accesul la telefon, semnalând instalarea dependenței.

În plus, în 2025, linia de raportare a organizației a înregistrat peste 53.000 de raportări privind materiale cu abuz sexual asupra copiilor, majoritatea generate chiar de minori aflați sub presiune sau manipulare.

Pentru a proteja copiii, Salvați Copiii propune un pachet de măsuri urgente: interdicția totală a accesului la rețele sociale pentru cei sub 13 ani și acces condiționat pentru cei între 13 și 15 ani, doar cu acordul verificabil al părinților. Platformele ar urma să fie sancționate dacă permit crearea de conturi de către minori fără verificare sau îi expun la conținut inadecvat.

În paralel, organizația recomandă introducerea obligatorie a educației digitale și a siguranței online în școli și crearea unor alternative offline, precum activități educaționale, sportive sau sociale, pentru a diminua dependența de ecrane. De asemenea, Guvernul ar trebui să își asume rolul de supraveghetor al pieței digitale, împreună cu industria tehnologică, pe principiul „Safety by Design”.

România riscă să rămână în urmă față de alte state europene și extra-europene care au implementat deja limite de vârstă și sisteme de verificare stricte, precum Franța, Australia, Spania sau Danemarca. Aceste țări au stabilit norme clare și responsabilități legale pentru companiile de tehnologie, pentru a asigura protecția minorilor. Salvați Copiii subliniază că aceste măsuri nu restrâng libertățile fundamentale, ci urmăresc un echilibru între dreptul la informare și dreptul la protecție, în interesul superior al copilului.

Organizația solicită Guvernului să trateze cu prioritate aceste propuneri și să inițieze un proces legislativ și administrativ amplu, în colaborare cu specialiști și societatea civilă, astfel încât copiii din România să beneficieze de aceeași protecție ca și ceilalți minori din Europa.

Știrea pe scurt

Copiii sub 16 ani ar trebui să aibă acces limitat la rețelele sociale, este concluzia în urma dezbaterii organizate joi, 19 februarie, la Consiliul Județean Timiș de ATOP Timiș. Evenimentul a reunit specialiști din educație, sănătate și politică pentru a analiza impactul rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților.

Medicii și psihologii au atras atenția asupra efectelor negative ale utilizării excesive: deficit de atenție, tulburări de somn, anxietate, depresie, izolare socială și expunere la conținut periculos. Datele arată că aproape jumătate dintre copii petrec peste șase ore zilnic pe platformele sociale, iar peste 80% dintre cei între 12 și 17 ani nu au restricții de acces.

La nivel european, se discută introducerea unui prag de vârstă pentru platformele digitale, între 13 și 15 ani, și desemnarea unor „raportori de încredere” pentru combaterea conținutului ilegal și a cyberbullying-ului. Se lucrează și la sisteme de verificare a vârstei, etichetare digitală clară, interzicerea reclamelor către minori și eliminarea „modelor întunecate” (dark patterns).

Organizația Salvați Copiii România atrage atenția că accesul necontrolat la rețelele sociale reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea mintală și siguranța copiilor. Aceasta propune interdicția totală pentru cei sub 13 ani și acces condiționat între 13 și 15 ani, introducerea educației digitale în școli, sancțiuni pentru platformele care încalcă regulile și crearea de alternative offline pentru copii.

ATOP Timiș va transmite Parlamentului un document de poziție care să fundamenteze viitoarele decizii legislative, în vederea creării unui cadru sigur pentru copiii din România.