Cetăţeanul Drăgănescu continuă scandalul cu Parcul Copiilor

Timişorenii nu prea s-au înghesuit să
dezbată problema Parcului
Copiilor, lăsat în paragină de
cinci ani, în schimb la dezbatere şi-a
făcut apariţia fostul prefect de Timiş,
Ovidiu Drăgănescu, care a
venit să acuze, din nou, Primăria
Timişoara că ar fi avut în plan tot
felul de mârşăvii cu acest parc.
În mintea fostului prefect, municipalitatea ar fi
avut un plan diabolic: să dea parcul pe mâna
unui privat pe 25 de ani – şi aici
Drăgănescu a făcut
insinuări la adresa fraţilor Cristescu,
pentru că aşa ar fi auzit el -, care să
facă afaceri şi să facă ce vrea din
acest loc. Fostul prefect a criticat
dur proiectul primăriei privind reabilitarea
parcului printr-o asociere cu o firmă
privată, în urma unei licitaţii, pe
motiv că acesta ar fi însemnat să avem
în parc discotecă, spaţiu de birouri,
unităţi de alimentaţie publică,
sală de biliard, carting, zece mii de metri
pătraţi de spaţiu verde în minus
şi alte câte mai câte. Drept e
că, în trecut, prefectura a atacat în
instanţă hotărârea de consiliu
local prin care se aproba caietul de sarcini pentru
licitaţie şi a câştigat pe motiv
că s-ar fi restrâns spaţiul verde.
Decizie influenţată de scandalul cu Parcul
Bordei din Bucureşti, în opinia
viceprimarului Adrian Orza.

Comunicare de pe picior de război

Ideile prefectului au fost preluate şi de
cetăţeni, care nu mai ştiu ce să
creadă referitor la ce vrea primăria să
facă din acest parc. Viceprimarul a explicat
că nu a fost niciodată vorba de
restrângerea spaţiului verde din
Parcul Copiilor, că discoteca era
de fapt reamenajarea tunelului, fiind un loc de
distracţie şi serbări pentru cei mici,
că spaţiul de birouri reprezintă biroul
administratorului, de 60 de metri pătraţi,
că la carting şi la alte lucruri s-ar fi
putut renunţa dacă se dorea o discuţie
constructivă, că nu executivul
primăriei, ci fostul consiliu local a aprobat
asocierea cu o firmă. Fostul prefect a criticat
până şi denumirea Parcului
Copiilor, faptul că acesta se
numeşte „Ion Creangă”. Nici de o
discuţie civilizată nu prea s-a pus vorba:
„Domnule Orza, cred că
aveţi capacitatea intelectuală să
mă ascultaţi până la
capăt”, i-a spus
Drăgănescu edilului, care
încerca să intervină la acuzele sale.
„Pot să ascult argumente, nu
aberaţii”, a replicat viceprimarul. Şi
mai dur a fost schimbul de replici al fostului
reprezentant al guvernului în teritoriu cu
preşedintele PNL Timişoara, Nicolae Robu,
nemulţumit că
Drăgănescu abordează
problema plecând de la „prezumţia de
vinovăţie” referitor la primărie.
„Domnule
Drăgănescu, nu mai discut cu
dumneavoastră! M-aţi dezamăgit complet
astăzi, eu v-am apărat până acum,
aveam o părere bună despre
dumneavoastră”, a spus Robu.

Drăgănescu vrea să ştie
sponsorii partidelor

Fostul prefect s-a autoproclamat însă
„apărătorul intereselor
oraşului”, după cum a şi spus-o.
De aceea, a cerut tuturor partidelor reprezentante
în Consiliul Local Timişoara să
prezinte public listele cu sponsori, de la alegerile
din 2004 încoace, pentru a vedea ce interese
susţin politicienii sau au susţinut:
„Eu am impresia că este vorba de interesul
anumitor oameni de afaceri care au sponsorizat
câteva partide prezente consistent în
consiliul local, pentru a obţine acest parc,
deoarece la ora actuală s-au vândut toate
fabricile în Timişoara, s-au cam
achiziţionat terenurile, urmează să
intre în parcuri. Ar fi pentru prima oară
când s-ar concesiona un parc”, a declarat
Drăgănescu. Puţinii
cetăţeni de rând prezenţi,
neafiliaţi politic, au spus, în mare parte,
că nu vor discoteci sau carting, dar că ar
trebui să fie nişte jocuri pentru copii,
să nu fie afectat spaţiul verde şi, cel
mai important, parcul ar trebui refăcut…
până să crească mari copiii. La
final, chiar s-a votat, prin ridicarea mâinii,
pentru ce-ar trebui să fie sau să nu mai fie
în Parcul Copiilor. Un vot care,
evident, nu foloseşte la nimic,
autorităţile locale fiind cele care trebuie
să abordeze serios problema. Consilierii PSD au
declarat, tot zilele trecute, că vor iniţia
un proiect de hotărâre prin care propun
modernizarea parcului, în baza proiectului
contestat al primăriei, dar cu bani de la bugetul
local, 1,85 milioane de euro. Aceştia susţin
că iniţiativa ar fi agreată de primarul
Gheorghe Ciuhandu.