Proiectul „Living Heritage – an unlimited resource for tourism development”, derulat în cadrul liniei de finanțare a programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia, derulat împreună cu cei de la Institutul Intercultural, Camera de Comerţ Timiş şi primăria Kikinda (Serbia) a ajuns la momentul primelor concluzii. Un număr de 8 cercetători şi 33 de studenţi au luat la pas Banatul românesc şi cel sârbesc şi au descoperit modul în care se comportă oamenii din aceste zone, care sunt tradiţiile, „bogăţiile” culinare, modul de manifestare al comunităţilor, obiceiurile fiecărei zone sau arhitectura rurală.
Au fost analizate localităţile din şapte zone: Făget, Herneacova (județul Timiș), Caransebeș, Băile Herculane (județul Caraș- Severin), Dubova (județul Mehedinți), Kikinda, Zrenjanin (Vojvodina, Serbia). „Studenţii voluntari implicaţi în proiect au efectuat peste 23.000 de poze în cadrul deplasărilor realizate în zonele desemnate”, ne-a declarat Otilia Hedeşan, conducător de proiect.
Surprizele obţinute în urma cercetării sunt destul de interesante. „Banatul actual nu este cel pe care îl prezintă specialiştii. Banatul actual este o regiune complicată, cu tradiţii, dar şi cu deschidere la nou, adesea un Banat trist. Este o regiune care funcţionează singură, se dezvoltă şi merge înainte fără a avea nevoie să fie împinsă de la spate. Trist. Unele zone au peisaje naturale foarte frumoase, altele au case cu arhitectură deosebită, tot felul de meșteșuguri. Am prins în timpul cercetării Rusaliile, Ispasul, rugi și nunți în teren, am văzut care sunt tradițiile și obiceiurile din Banatul istoric, și nu sunt deloc puține”, a mai spus Otilia Hedeşan.
Surprinzător, Banatul actual nu este unul neapărat tradiţional. „Nu putem vorbi despre tradiţionalism. Banatul actual este unul deschis, se adaptează vremurilor. Zone care păstrează mai mult latura tradiţională sunt Banatul de munte sau localităţile izolate, la care accesul este mai dificil. O asemenea situaţie este în localitatea Uzdin, din Serbia. Dacă este Banatul cea mai frumoasă regiune? Nu vă pot spune aceasta din calitatea de responsabil al proiectului şi nu ca şi locuitor al regiunii”, a mai spus conducătoarea proiectului Living heritage.
Finalul acestui proiect va fi în luna mai a anului viitor. Până atunci vor fi adunate cât mai multe informaţii. „Dacă te duci într-un restaurant din Timişoara şi vei cere să ţi se recomande gastronomia tradiţională, caracteristică zonei, probabil că în 90% dintre cazuri nu vei putea găsi această bucurie. Noi vrem să aducem gusturile şi mâncărurile tradiţionale bănăţene în aceste unităţi, să fie valorificate”, a declarat şi Corina Răceanu, reprezentanta Institutului Intercultural, organizaţie care face parte din proiect.
Cu ajutorul Camerei de Comerţ Timiş se va realiza o expoziţie care să prezinte valorile bănăţene, și se va organiza un curs de ghizi care să poată ajuta la cunoaşterea mai bună a regiunii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!