Aleşii locali vor aproba, în şedinţa de consiliu din această săptămână, Strategia locală privind dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu a serviciului public de salubrizare în municipiul Timişoara. Unul dintre punctele abordate în această strategie elaborată de reprezentanţii municipalităţii vizează deşeurile din construcţii. Vorbim despre deşeuri care apar în urma demolărilor sau generate de realizarea unor noi construcţii, din renovări, reparaţii la drumuri etc.
Autorităţile locale spun că o bună gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări ar necesita: colectarea separată, de la locul de generare, pe tip de material – periculoase/ nepericuloase; promovarea reciclării şi reutilizării acestor deşeuri, asigurarea de capacităţi de tratare/ sortare a acestora și asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform reglementărilor în vigoare.
Cea mai mare problemă o reprezintă faptul că deșeurile din construcții nu ajung întotdeauna la Retim. Le vedem pe terenurile virane și neîngrădite din oraș, pe marginea drumurilor, prin cimitire, pe câmpuri la ieșirile din oraș… Cu alte cuvinte, sunt depozitate ilegal. Aceste deșeuri pot fi duse la patru puncte de colectare ale Retim dacă sunt sub 1 metru cub – strada Avram Imbroane nr. 70, Calea Torontalului nr. 94, strada Energiei nr. 3 şi Calea Moşniţei nr. 2. Dacă sunt cantități mai mari trebuie închiriate containere de la societatea de salubrizare și sunt ridicate contra cost. Și mulți preferă să nu plătească sau să-și “rezolve” problema printr-o metodă mai ieftină, apelând la diverse persoane care ridică deşeurile şi le abandonează apoi la voia întâmplării… Un fenomen de care autorităţile locale nu sunt străine.
„Cantităţile de deşeuri rezultate din construcţii şi din volumul mare de demolări cresc de la an la an (…) În acest moment, în municipiul Timişoara nu există capacitate de depozitare pentru deşeurile din construcţii şi demolări. Depozitarea acestor deşeuri s-a realizat la depozitul de deşeuri de la Parţa – Şag, până în luna martie 2013, pentru umplerea golurilor din corpul depozitului şi pregătirea acestuia pentru închiderea definitivă. După această dată, la depozitul de la Parţa-Şag nu s-au mai depozitat nici un fel de deşeuri, acesta intrând în faza de închidere definitivă. În prezent doar o mică parte din deşeurile provenite din construcţii și demolări este raportată, în special cea provenită de la cetăţenii care solicită autorizaţii de construire pentru renovări/ demolări/ construcţii noi. O parte din acest tip de deşeuri sunt aduse de cetăţeni, prin aport voluntar, la punctele de colectare ale SC Retim Ecologic Service SA. În prezent datorită inexistenţei depozitelor speciale pentru deşeuri inerte, deşeurile din construcţii şi demolări sunt depozitate în locuri neautorizate”, spun reprezentanţii Primăriei Timişoara.
Pentru gestionarea acestui tip de deşeuri, autorităţile propun fie ca operatorul serviciilor publice de salubrizare să achiziţioneze un concasor şi săa încheie contracte cu societăţi care să utilizeze aceste deşeuri la lucrări de drumuri, fie ca operatorul să încheie contract cu o societate care deţine concasor şi utilizează aceste deşeuri la lucrările de drumuri, fie realizarea unei staţii de reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolări.
Reprezentanţii societăţii de salubrizare Retim, de cealaltă parte, spun că s-a găsit o întrebuinţare pentru deşeurile provenite din construcţii. Sunt duse la deponeul ecologic de la Ghizela, unde sunt folosite la nivelarea rampelor de acces.
„Tot ce ajunge la noi ducem la Ghizela. Deşeurile din construcţii se utilizează pentru fixarea drumurilor de acces la deponeul de la Ghizela. Deşeurile se depozitează straturi şi după acea se pun deşeuri din construcţii pentru realizarea drumurilor de acces spre rampă, pentru stabilizare, pentru că maşinile trebuie să circule pe acea alveolă, pe gunoaie”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Retim, Livian Hotico.
Citiți principiile noastre de moderare aici!