Sorin Șipoș este, de profesie, inginer electrotehnist, cu studii finalizate la Universitatea Politehnică Timișoara. Și-a început cariera în 1995 în Primăria Timișoara, dar din 2004 a trecut în mediul privat, ocupând funcții de conducere în mai multe firme, iar după 2021 temporar și posturi în consiliile de administrație ale Aeroportului Internațional „Traian Vuia” Timișoara și Aquatim.

Potrivit declarației de avere – ultima este de la început de mandat, din decembrie 2024, pentru anul 2023 –, acesta deține, împreună cu soția, mai multe terenuri agricole și intravilane în Timiș, Caraș-Severin și Brașov, dar și două apartamente în Timișoara, ambele cumpărate în 2021. Atunci avea 60.000 de euro și peste 200.000 de lei în conturi, dar și acțiuni, titluri de stat și sume date împrumut de peste 700.000 de lei și 120.000 de euro.

A declarat și venituri, pe anul 2023, de aproape 440.000 de lei, din care aproape 300.000 numai din dividende. Acestea i-au fost completate cu 60.000 de lei câștigați din investiții bursiere.

Activitatea parlamentară din acest mandat

Senatorul face parte din patru comisii, fiind membru în comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală, pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și secretar în comisia pentru regulament. Este totodată membru în cinci grupuri de prietenie cu parlamentele altor țări – Pakistan, Polonia, Regatul Unit, Coreea de Sud și Brazilia.

În acest mandat parlamentar, Șipoș a inițiat 38 de proiecte de lege, doar una devenind între timp lege – una de modificare a Codului Penal, astfel încât camăta să fie pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Altfel, acesta și-a mai trecut numele și pe alte inițiative de modificare a Codului Penal, a Codului Administrativ și a altor legi din diferite domenii. Este și printre inițiatorii proiectului de lege pentru „interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității”.

S-a implicat inclusiv într-un proiect privind prevenirea epuizării profesionale, care „propune o abordare preventivă, non-medicală, centrată pe identificare riscurilor, pe organizarea muncii şi pe asigurarea unui mediu profesional echilibrat, fără a crea obligaţii în materia diagnosticării medicale sau a bolilor profesionale”. Acest proiect este înregistrat la Senat pentru dezbatere.

Un alt proiect aflat în același stadiu, susținut de Șipoș, este cel de înființare a Serviciului Național de Comunicare Electronică și utilizare a adreselor de poștă electronică oficiale. În proiect se arată că aproape 70% dintre instituțiile din România folosesc adrese de e-mail precum Gmail, Yahoo sau Outlook, ceea ce periclitează securitatea cibernetică a statului și datele personale ale cetățenilor. Astfel, dacă la nivel național ar funcționa un Serviciu Național de Comunicare Electronică, aceste vulnerabilități ar fi eliminate.

Șipoș a avut și alte intervenții. A luat cuvântul de 35 de ori, a avut 8 interpelări, a pus patru întrebări și a făcut trei declarații politice. Cea mai recentă intervenție a avut loc pe 22 decembrie, într-o ședință de comemorare a victimelor Revoluției din 1989.

„Cine minimalizează Revoluția ucide sensul sacrificiului. Cine spune și îi îndeamnă pe alții să creadă că Ceaușescu a fost un patriot și că era mai bine pe vremea lui, nu îi respectă pe cei uciși în 1989. Mi-aș fi dorit ca ziua de azi să ne găsească uniți în jurul unei idei simple și adevărate, aceea că Revoluția din Decembrie 1989 a fost actul fondator al unei societăți libere și democratice, care ne-a adus astăzi aici pe toți, în această sală. Să arătăm respect celor care au murit pentru ca noi să avem dreptul să vorbim la acest microfon și ca, măcar azi, să fim doar români, care se înclină în fața sacrificiului de acum 36 de ani și care sărbătoresc o Românie europeană, liberă și democratică, o Românie care li se datorează”, declara Șipoș.

Celelalte interpelări și întrebări au fost puse pe diferite teme – de la Programul Rabla pentru Tractoare la Strategia naţională pentru industria de apărare. Cea mai recentă declarație politică, din septembrie, a venit în apărarea primelor măsuri de austeritate luate de guvern.

„Facem un pas înainte și în reforma statului. Începem tăierea pensiilor speciale, cu cele ale magistraților și reforma companiilor de stat cu reducerea îndemnizațiilor și a numărului de membri în Consiliul de administrație. Nu scapă nici salariile și nici bonusurile nesimțite din agențiile statului. Acest demers arată că statul strânge și el cureaua, solidar cu cetățenii și cu mediul de business. Că nu există cetățeni de rangul întâi și cetățeni de rangul doi.

Subiectul «reformei statului» e cel mai greu în coaliția de guvernare: un pas înainte, doi înapoi. Cetățenii ne-au dat votul să schimbăm ceva, un mod de guvernare și de a face politică pentru noi, nu pentru ei. Sunt revoltați și mulți sunt furioși. Suntem la guvernare tocmai pentru a schimba regulile jocului. Nu va fi ușor și nu vom câștiga toată lumea de partea noastră, dar avem datoria să încercăm, pentru că știm care este riscul, să cădem în extremism și violență politică”, spunea atunci Șipoș.