Calendarul alegerilor
Anul acesta, în România au loc alegerile locale, alegerile parlamentare, alegerile prezidențiale și alegerile europarlamentare.
Alegeri locale vor avea loc în 9 iunie 2024, concomitent cu alegerile pentru parlamentul european, asta după ce coaliția de guvernare PSD-PNL a decis comasarea alegerilor.
Alegerile prezidențiale probabil vor fi devansate și vor avea loc în luna septembrie (în 2019, acestea au avut loc pe 10 și 24 noiembrie).
Ultimele au fost lăsate alegerile parlamentare, în decembrie.
Pe scurt, calendarul alegerilor va arăta așa:
- 9 iunie 2024 – alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare.
Alegerile locale, cele europarlamentare și cele parlamentare sunt organizate într-un singur tur. Doar alegerile prezidențiale se organizează în două tururi, dacă niciunul dintre candidați nu obține 50%+1 din numărul total de voturi valabil exprimate.
În timp ce alegerile locale și cele parlamentare se organizează o dată la patru ani, cele pentru alegerea europarlamentarilor și președintelui au loc din cinci în cinci ani.
În România, instituția care organizează alegerile este Autoritatea Electorală Permanentă. Pe site-ul AEP urmează să apară informații utile pentru alegători. De asemenea, pe site-ul Biroului Electoral Central pot fi găsite detalii despre legile care stau la baza organizării alegerilor.
Comasarea alegerilor, intens criticată
Decizia coaliției de guvernare de a comasa alegerile europarlamentare cu cele locale continuă să fie criticată pentru că prin această decizie ar fi încălate anumite drepturi ale alegătorilor, iar competiția electorală și principiile securității juridice sunt afectate.
De exemplu, Ludovic Orban, președintele formațiunii Forța Dreptei, a avertizat Ministrul Justiției să nu semneze actele normative privind comasarea alegerilor, aceasta fiind, în opinia sa, neconstituțională.
La rândul lui, Cătălin Drulă, liderul USR, a spus că prin această comasare partidul liberal „dispare oficial” și că legea electorală nu poate fi schimbată cu 60-70 de zile înainte alegerilor.
„Comasarea alegerilor va avea efecte negative din mai multe puncte de vedere. Modificarea legislației electorale pe teme majore, cu mai puțin de cinci luni înaintea alegerilor contravine standardelor internaționale asumate de România.
Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția indică faptul că un an înainte de alegeri ar trebui evitate schimbările legislative cu impact major, afectându-se chiar credibilitatea procesului electoral. […]
Comasarea afectează principiile legislative fundamentale care țin de claritate și stabilitate legislativă, prin faptul că suprapunerea unor reguli electorale diferite, un număr mai mare de buletine de vot (5 buletine), votul în circumscripții diferite ar putea afecta participarea informată a alegătorilor. Acest ultim aspect este important, întrucât alegătorii ar putea fi confuzi cu privire la modul în care sunt arondați la secțiile de votare, mai ales că la europarlamentare se votează și în străinătate, iar la locale aceștia sunt dependenți strict de adresa de domiciliu sau reședință”, transmiteau în ianuarie mai multe organizații, printre care Expert Forum, Asociația CIVICA, Centrul pentru Resurse Civice – membre ale Coaliției VotCorect, Centrul pentru Inovare Publică, Romanian Quantitative Studies Association și ActiveWatch.
De altfel, cei de la Expert Forum au solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la OUG 21/2024 care reglementează comasarea alegerilor.
„Expert Forum a transmis o scrisoare către Avocatul Poporului cu privire la OUG 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024. EFOR și-a exprimat deja opinia și în cadrul procesului de consultare publică organizat de către Ministerul Afacerilor Interne. Am subliniat numeroasele riscuri de constituționalitate pe care le ridică comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, precum și principiile constituționale care sunt încălcate prin modificarea legislației și crearea unui număr semnificativ de derogări de la cadrul legal cu trei luni înaintea alegerilor”, scriu reprezentanții EFOR. Mai multe detalii, AICI.
Secții de votare în Timiș și Timișoara
Autoritatea Electorală Permanentă a întocmit un Centralizator al secțiilor de votare, actualizat în data de 29 ianuarie 2024.
În Timiș, cetățenii care vor merge la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie vor avea la dispoziție 608 secții de votare.
În Timișoara, pentru alegători vor fi pregătite 207 secții.
Comparativ, în anul 2020, în județ au fost 601 secții de votare, din care 212 în Timișoara. La alegerile locale de acum patru ani, în Timiș, pe listele electorale permanente erau înscriși 627.793 alegători. În Timișoara, pe listele electorale permanente erau 274.632 alegători. Scrutinul a avut loc în 27 septembrie 2020, între orele 7 și 21, în plină pandemie.
Atenție! Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reședință și unde sunt înscriși în lista electorală permanentă (alegătorii cetățeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetățeni ai Uniunii Europene).
Pe aceeași temă:
LAE