La finele lunii martie 2019, CL Timișoara aproba „prelungirea prin act adițional, pe o perioadă de un an, de la data de 01.04.2019 până la data de 30.03.2020 a Contractului de închiriere nr.9/1998, încheiat cu Biblioteca Județeană Timiș, pentru spațiul în suprafață de 108.92 mp, situat în Timișoara, Str. Calea Sever Bocu, nr.44/A”. Există în HCL și o clauză specială, potrivit căreia „Biblioteca Județeană Timiș va elibera spațiul în termen de 30 zile, în situația în care se va pune în aplicare proiectul promovat de către Direcția de Asistență Socială, privind asistența persoanelor vârstnice”.

Și… surpriză! În ultimul plen din luna aprilie, înainte de Paști, consilierii locali au votat un nou proiect, care aprobă „derularea proiectului GERAS – Generăm eficient, rapid, activ, sustenabil soluții integrate pentru vârstnici”, cu o valoare de 2,78 milioane de lei. Cea mai mare parte a sumei, adică 2,3 milioane de lei, provine din fonduri UE. În următoarele 34 de luni vor fi realizate o cantină socială, două centre de zi, unul de petrecere a timpului liber și unul de asistență și recuperare, precum și o unitate de îngrijire la domiciliu. Nu este specificat niciunde în HCL locul unde va fi implementat proiectul.

Realitatea nescrisă este că spațiul este exact cel în care funcționează filiala Calea Lipovei a Bibliotecii Județene Timiș.

„Ne-au făcut o hârtie cum că ar trebui să evacuăm de acolo, pentru că a expirat contractul și cei de dincolo de zid, adică Direcția de Asistență Socială, au un proiect de dezvoltare care ar urma să includă și spațiul nostru. În zonă nu s-a găsit o locație alternativă corespunzătoare, am căutat încă de anul trecut cu primăria. Am făcut un memoriu prin care solicităm să rămânem acolo. Nu se știe situația, este în discuție”, a declarat, pentru tion.ro, directorul BJT, Tudor Crețu.

Filiala din Calea Lipovei este una dintre cele mai solicitate, iar peste jumătate dintre abonați sunt copii. Funcționează de peste 50 de ani.

„Este una dintre cele mai vechi filiale ale noastre, acolo există de peste 50 de ani o activitate neîntreruptă de bibliotecă. Există și o solicitare din partea publicului, sunt între 25 și 30 de oameni pe zi. Vreo 30.000 de cărți sunt acolo. Deși nu sunt cele mai bune condiții administrative, există această tradiție mai mare decât aproape în orice altă parte. Cam 60% dintre abonați erau și sunt copii”, explică Tudor Crețu.

Momentan, angajații BJT nu s-au apucat să împacheteze cărțile, ci încearcă să recupereze volumele împrumutate, făcând apel la cititori.

„Deocamdată situația e ambiguă, avem această hârtie de evacuare în termen de 30 de zile, dar am făcut foarte repede și acest răspuns. Acum se discută și între cele două administrații (primăria și consiliul județean – n.r.). Ne bazăm pe ideea dialogului între administrații, inclusiv pe această chestiune cu 2021. Dacă așa ceva s-ar întâmpla și ar trebui să evacuăm spațiul, ducem cărțile în sediul din Ronaț, care permite depozitarea în anumite condiții, pentru că o anumită parte din sediul respectiv a fost renovată, pe Războieni 2”, explică Tudor Crețu.

De cealaltă parte, primarul Nicolae Robu spune că nu are o soluție, pentru că nu s-a gândit la așa ceva.

„Sunt soluții alternative. Nu e doar acel spațiu, trebuie discutat, nu-i scoate nimeni în stradă. Nu se începe de mâine, nu știu ce li s-a spus”, a declarat Robu pentru tion.ro.

Întrebat de ce contractul de închiriere a fost prelungit, pentru ca după numai o lună biblioteca să primească ordin de evacuare, primarul spune că „nu s-a știut dacă vor fi bani pentru proiectul acesta sau nu, la Direcția Socială”. Contribuția direcției la acest proiect este de 55.808 lei, adică mai puțin de 12.000 de euro.

Robu susține, de pe altă parte, că nu toată lumea ar trebui să se bazeze pe sprijinul primăriei în ceea ce privește spațiile.

„Este toată bunăvoința și evident că se vor găsi soluții. Dar inspectoratul școlar cere spații de la noi, poliția cere de la noi, noi ce avem dăm, am dat și până acum. Nu totul în orașul acesta trebuie să se întâmple în spațiile primăriei. Primăria are și ea proiectele ei”, a conchis edilul-șef.

El uită însă un aspect important.

„E dreptul lor să-și dezvolte proiectele, noi mai funcționăm în alte spații ale primăriei, nu ne plângem de chirie, dar avem și statut de bibliotecă municipală, conform legii. Deservim în primul rând municipiul reședință de județ. Am și scris în memoriu că ține de echilibrul care se creează între domenii, se creează sau se perturbă, în cazul de față, asistența socială și cultura. Acest echilibru nu poate fi gândit în termeni pur administrativi”, explică, la rândul lui, Tudor Crețu.

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește industria de carte. În 2018, Barometrul de Consum Cultural arată că în anul anterior, 69% dintre români nu citiseră nici măcar o carte. Potrivit unui studiu IRES, aproximativ 23% dintre români nu cumpără deloc cărți într-un an, în vreme ce 28% cumpără sub 5 cărți. Biblioteca Județeană Timiș are filiale la Casa Tineretului, în Blașcovici, Mehala, Traian și Freidorf. Sediul din Ronaț este deocamdată închis, dar funcționează ca spațiu de depozitare.