„Ne bucură și ne însuflețește acest semnal pozitiv (…). Munca voastră de analiză e un efort esențial pentru deschiderea progresivă a administrațiilor către cetățeni. Contați pe noi că ascultăm cu atenție feedbackul societății civile și al comunității locale. Transparența bugetară nu e un capriciu. E administrația pe care o merită Timișoara și e singurul fel în care știm să lucrăm în serviciul timișorenilor: bazat pe date, planificat riguros, proiectat cu viziune. (Și da, parte din viziune e și o rețea de trotuare impecabile – dar nu peticite de azi pe mâine, ci parte a unui plan coerent, de aceea e nevoie de răbdare din partea tuturor)”, a transmis Dominic Fritz.

Funky Citizens a lansat proiectul „Republica Funky”, cu o analiză care scoate în evidență corigenții și premianții la transparența bugetară locală. O expresie folosită foarte des de noua administrație a Timișoarei, încă din campania electorală.

Analiza de procedură: „cât de transparente sunt bugetele municipiilor din România” spune că majoritatea marilor autorități din țară încă nu respectă Legea finanțelor publice locale (273/2006), deși a fost adoptată în urmă cu 15 ani.

Timișoara a luat nota 8

„Acesta e motivul pentru care nu prea avem premianți la transparență bugetară locală, conform ultimei analize derulate de Funky Citizens în intervalul 27 aprilie – 10 mai. Analiza a fost făcută publică în cadrul lansării online a proiectului «Republica Funky».

Doar Municipiul Timișoara a obținut nota 8, iar alte 15 municipii au obținut un scor de 7 din cele 10 puncte posibile pentru un buget deschis. La coada clasamentului se află municipii pentru care nu au putut fi identificate informații actualizate despre bugetele locale pe 2021 sau pentru care informațiile sunt minimale, lipsind elementele esențiale pentru a putea asigura principiul transparenței bugetare. La final, 36 de municipii din cele 109 analizate nu au reușit să ia nici măcar «notă de trecere», având scorul de 4 sau mai puțin”, transmit cei de la Funky Citizens.

Aceeași sursă spune că elementele de bază, cum ar fi proiectul de buget supus dezbaterii publice, forma finală a bugetului aprobat și toate documentele obligatorii conform legii, lipsesc de pe site-urile celor mai mari municipii.

„În mult prea puține dintre acestea am găsit informație accesibilă în format editabil sau deschis, așa cum cer standardele europene și internaționale în materie de guvernare deschisă și date deschise. Bunele practici de a explica bugetul pe înțelesul cetățenilor au fost întâlnire doar în câteva locuri (Timișoara, Brașov, Oltenița, Odorheiu Secuiesc, Primăriile sectoarelor 1 și 6)”, mai spun inițiatorii.

Ce s-a măsurat

Analiza măsoară, de fapt, gradul de transparență a bugetelor locale al tuturor celor 103 municipii din țară, plus cele șase sectoare din București, în baza mai multor criterii: respectarea termenului de publicare (25 martie), publicarea unui anunț de dezbatere pe site, alocarea unui termen mai larg pentru dezbatere, publicarea bugetului în format deschis, organizarea unei dezbateri propriu-zise și respectarea termenului de adoptare a bugetului.

Primarul Timișoarei a prezentat proiectul de buget chiar în 25 martie, dar Timișoara mai are de lucru la timpul pentru dezbatere. Conform analizei, doar patru orașe din țară – Slatina, Suceava, Satu Mare și Fălticeni – au permis cetățenilor un timp mai larg pentru dezbatere.

Cei de la Funky Citizens vin și cu recomandări pentru deschiderea bugetelor locale. Analiza, pe care o găsiți AICI, face parte dintr-un proiect mai amplu, denumit „Republica Funky”, derulat de Funky Citizens, în parteneriat cu Bjerkaker LearningLab din Norvegia și RISE Project România, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

editor Amalia Kui