Deși nașterea Maicii Domnului nu este consemnată în Noul Testament, tradiția creștină și surse apocrife, precum Protoevanghelia lui Iacob, relatată la sfârșitul secolului al II-lea, povestesc originea și copilăria Mariei. Conform acesteia, Maria s-a născut din părinți drepți și binecuvântați, Ioachim, descendent al regelui David, și Ana. Spre deosebire de majoritatea sfinților, a căror zi este comemorată la moarte, ziua nașterii Maicii Domnului este prăznuită, semnificând misiunea sa unică în istoria mântuirii.
Nașterea Maicii Domnului are și o semnificație calendaristică, fiind prima sărbătoare din anul bisericesc, care începe la 1 septembrie, și este considerată cea mai mare sărbătoare a toamnei. În tradiția populară, sărbătoarea datează între anii 19–22 î.Hr. și este rodul rugăciunilor părinților săi, care au făgăduit să închine copilul lui Dumnezeu. În Răsărit, praznicul este sărbătorit din secolul al V-lea, iar în Occident a fost introdus oficial în secolul al VII-lea, sub pontificatul Papei Serghie I.
Tradiții și superstiții
Ziua de Sfânta Maria Mică este însoțită de numeroase obiceiuri populare. În această zi nu se aprinde focul în casă, pentru a evita ghinionul și bolile. Femeile care doresc copii se roagă pentru dezlegarea pântecelor, iar cele însărcinate pentru o naștere ușoară și copii sănătoși.
De asemenea, se împart struguri și prune pentru sufletele morților, ca aceștia să primească roadele toamnei. În tradiția populară, în această zi nu se fac treburi gospodărești, nu se spală rufe și nu se coase, pentru a nu atrage răul asupra familiei.
Păsările călătoare se pregătesc de migrație, iar insectele și reptilele intră în pământ, semn că natura se pregătește pentru schimbarea anotimpului. În case, credincioșii țin candele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria pentru a alunga spiritele rele și pentru preamărirea praznicului. În trecut, semnele vremii din această zi erau folosite pentru a face prognoze agricole, ajutând comunitățile să își planifice recoltele toamnei și ale anului următor.
În cultura populară, Maica Domnului este protectoarea tuturor mamelor și este invocată pentru ușurarea nașterii, grăbirea căsătoriei, vindecarea bolilor și protecția familiei. În unele tradiții, ea este identificată cu astrul nopții sau cu Pământul și este considerată a avea putere asupra vremii și naturii.