Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor Arheologice este sărbătorită anual în 18 aprilie, pentru a evidenția importanța protejării și conservării patrimoniului cultural mondial.

Această zi a fost stabilită în anul 1982 de către Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), o organizație non-guvernamentală care are drept scop protejarea și promovarea patrimoniului cultural mondial.

În fiecare an, ICOMOS stabilește un anumit subiect de interes pentru această zi, precum conservarea siturilor arheologice subacvatice, restaurarea monumentelor sau protejarea patrimoniului cultural în contextul dezvoltării durabile.

În 2023, tema propusă este „Patrimoniul în schimbare” (Heritage Changes), fiind avute în vedere cercetările și activitățile practice prin care se urmărește conservarea patrimoniului.

Pentru o atitudine corectă față de patrimoniu există legislația specifică pentru construcții, urbanism și protejarea monumentelor (Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul), instrumente urbanistice legale (PUG-uri și PUZ-uri pentru zonele protejate), Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, Lista monumentelor istorice din 2015, Repertoriul Arheologic Național etc.

Patrimoniul cultural al județului Timiș

Potrivit Institutului Național al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, în județul Timiș sunt 340 de monumente istorice, dintre care unele importante în Timișoara. Fortificații ale Cetății Timișoara, datând din sec. XVIII, pot fi văzute pe str. Alexandru Ioan Cuza sau în apropiere de Parcul Botanic, acolo unde va fi amenajată o nouă galerie de artă.

Tot în Timișoara, în cartierul Ronaț, săpăturile arheologice au scos la iveală în acest punct existența unei vechi așezări daco-romane, Cioreni, datând din sec. III-IV, și a unei succesive așezări medievale timpurii, din sec. VIII-X. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din apropierea Pădurii Verzi, Situl urban „Cartierul Cetate” sau „Fabric”, căminele muncitorești interbelice de pe str. Take Ionescu, cazarma pompierilor din Iosefin, Teatrul Național ori podul metalic de pe str. Ady Endre sunt doar câteva dintre celelalte monumente istorice din Timișoara.

Din Timiș, reamintim cetatea turcească de pământ de la Alioș, XIV-XV, Situl arheologic „Dealul Crucii” din satul Becicherecul Mic. Tell-ul de la Bucovăț, Cetatea Morisena din Cenad, Cetatea Medievală de la Făget, din sec. XV-XVII, Așezarea fortificată de la Herneacova, din mil. I î. Hr., Cetatea de pământ din Giroc datând din Epoca Bronzului sau Necropola din satul Hodoni, din Epoca Medievală Timpurie.

UPDATE. Descoperirile arheologilor în situl arheologic de la Chișoda-Livezi, din Timiș

Pentru a marca Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor Arheologice, cei de la Muzeul Național al Banatului prezintă rezultatele cercetărilor efectuate în situl arheologic de la Chișoda-Livezi.

Cercetarea preventivă a scos la iveală vestigii din trei perioade istorice: epoca modernă, mijlocul mileniului I p.Chr. și perioada de final a epocii neolitice. Cea mai spectaculoasă descoperire provine din epoca neolitică.

„În cadrul cercetărilor, au fost descoperite șase șanțuri ce delimitau habitatul comunității în diferite etape ale evoluției sale, dar și locuințe, gropi menajere sau de extracție a lutului, puțuri și chiar morminte. Descoperirile au oferit o multitudine de informații cu privire la modul de organizare, îndeletnicirile de zi cu zi, dar și preocupările spirituale ale comunităților neolitice din Banat”, spun cei de la Muzeul Național al Banatului.