Acțiunea are loc în sala de conferințe a clădirii PET-CT și reunește medici din echipa multidisciplinară implicată în îngrijirea pacienților cu hipertensiune arterială pulmonară, alături de kinetoterapeuți, psihologi și nutriționiști.

Evenimentul este organizat în strânsă legătură cu activitatea centrului specializat din cadrul spitalului, care se ocupă de diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu hipertensiune arterială pulmonară. Centrul funcționează ca structură de expertiză pentru boli pulmonare rare și reunește o echipă multidisciplinară implicată în gestionarea acestei patologii complexe.

Reprezentanții centrului subliniază că activitatea în acest domeniu a început în urmă cu mai mulți ani, iar de la implementarea programului național în 2008, accesul la tratament s-a extins treptat, odată cu apariția de noi terapii și includerea lor în protocoalele medicale.

„Rolul meu primordial s-a axat pe individualizarea acestui centru de expertiză de boli pulmonare rare, care este primul de acest tip acreditat de Ministerul Sănătății, cooptat ca partener în rețeaua europeană.

Acest lucru este foarte important, pe lângă echipamentele de care dispunem și care ne permit acest lucru, faptul că ne permitem să avem o colaborare strânsă cu experții din afară, care ne pot ajuta în managementul bolnavilor cu hipertensiune pulmonară.

Mai mult, avem acces, datorită acestei recunoașteri, la studii clinice. După cum bine știți, în cadrul tratării hipertensiunii pulmonare este nevoie de aceste studii clinice, care ne aduc, pe lângă terapiile deja existente și care se fac eforturi să poată fi puse la dispoziția bolnavilor, și acces la aceste terapii”, a explicat dr. Ovidiu Firă Mladinescu, medic primar pneumolog.

Organizarea evenimentului are loc împreună cu Asociația Pacienților cu Hipertensiune Pulmonară și marchează pentru prima dată această zi în vestul țării, chiar în cadrul centrului din Timișoara, unde sunt tratați pacienți din mai multe județe.

Evenimentul este organizat împreună cu Asociația Pacienților cu Hipertensiune Pulmonară și marchează pentru prima dată celebrarea acestei zile în vestul țării, în cadrul centrului medical din Timișoara.

„Vă mulțumesc și eu pentru faptul că suntem cu toții împreună. Vă mulțumesc Asociației Pacienților, vă mulțumesc pacienților care sunt aici în sală, tuturor colegilor mei specialiști care se ocupă de gestionarea acestor pacienți. Facem tot ce putem pentru a îmbunătăți managementul terapeutic al acestor paciente.

Există medicație nouă care este disponibilă prin intermediul programului național. În acest spital beneficiem de doctori atât din punct de vedere al diagnosticării, cât și din punct de vedere imagistic pentru acești pacienți.

Ne dorim, prin tot ceea ce facem, să fim alături de dumneavoastră și să creștem calitatea vieții pacienților care au această boală. Ne bucurăm să fim gazda acestui eveniment”, a transmis dr. Pescaru Camelia, managerul Spitalului Victor Babeș Timișoara.

În cadrul întâlnirii sunt prezentate informații despre diagnostic, tratament, recuperare și sprijin psihologic, iar participanții au ocazia să discute direct cu specialiștii și cu alți pacienți care se confruntă cu această afecțiune.

Programul evenimentului include o masă rotundă dedicată diagnosticului, tratamentului și noilor opțiuni terapeutice, precum și sesiuni despre exercițiile fizice și toleranța la efort în cazul pacienților cu hipertensiune pulmonară. De asemenea, sunt abordate teme legate de suportul psihologic și consilierea pacienților și aparținătorilor, dar și aspecte privind alimentația persoanelor diagnosticate cu această afecțiune.

Despre hipertensiunea arterială pulmonară

Mai multe informații despre hipertensiunea pulmonară a oferit dr. Nicoleta Bertici, medic primar pneumolog în cadrul Spitalului Victor Babeș Timișoara.

„Când vorbim de această hipertensiune pulmonară, probabil cu fiecare în parte am avut o discuție când s-a pus acest diagnostic, dar vreau foarte clar, încă o dată, să insist că avem peste 50 de cauze diferite. Adică nu este o boală în sine, ci este o tulburare funcțională.

Se întâmplă ceva și presiunea în circulația pulmonară crește foarte mult. Această creștere de presiune va face ca, la fiecare bătaie a inimii, acolo unde se produce oxigenarea în circulația pulmonară, efortul inimii să fie mult mai mare.

În aceste condiții, dumneavoastră, cei care sunteți în sală și mulți alții, sunteți foarte diferiți. Adică nu suntem cu toții la fel. Când venim pentru prima dată, trebuie să vedem, să «cernem» dintr-o sită foarte largă care este posibila cauză. Fiind atât de multe cauze, cum bine știți, trebuie realizate o mulțime de investigații, care, din păcate, costă: timp, vizite prelungite și nenumărate. Și se întâmplă ca, după multe investigații, în final să vă spunem: «n-am găsit cauza, nu știm ce este».

Asta se întâmplă, din păcate, și sunt unii dintre dumneavoastră care rămân cu așa-numita cauză idiopatică sau primitivă. La unii știm foarte bine cauza: din păcate, sunt malformații cardiace care nu s-au putut rezolva la timp și sunt boli autoimune. Acolo unde există cauză, recomandarea este să facem cât mai mult posibil pentru a o rezolva. Dar, pe lângă aceasta, există hipertensiunea pulmonară ca entitate și atunci mergem mai departe și o tratăm”, a explicat aceasta în cadrul evenimentului.

Hipertensiunea pulmonară este o afecțiune complexă, cu peste 50 de cauze diferite, motiv pentru care tratamentul este stabilit individual, în funcție de fiecare pacient. Medicii arată că, în prezent, sunt tratați inclusiv pacienți cu tromboembolism pulmonar, adică forme asociate cu cheaguri de sânge, însă fiecare caz este evaluat separat, în funcție de particularități. Un element esențial în stabilirea diagnosticului rămâne cateterismul cardiac, considerat standardul de referință pentru confirmarea bolii și pentru alegerea tratamentului potrivit.

Dr. Bertici subliniază că această investigație este necesară pentru o încadrare corectă a pacientului, iar fără ea, deciziile terapeutice pot fi inexacte sau chiar riscante. În anumite situații, mai ales atunci când apar modificări clinice sau agravări, procedura poate fi repetată pentru reevaluarea evoluției și a eficienței tratamentului.

Procesul de diagnostic inițial este unul complex și presupune o serie amplă de investigații medicale, uneori solicitante și de durată, dar necesare pentru stabilirea corectă a diagnosticului. După această etapă, pacienții sunt incluși într-un program de monitorizare periodică, realizat de obicei la fiecare trei luni, care include analize de sânge, teste de efort, ecografie cardiacă, investigații pulmonare și evaluări funcționale respiratorii.

Datele clinice și experiența internațională arată că profilul pacienților s-a schimbat în timp, fiind observată o creștere a vârstei medii de diagnostic, fenomen asociat progreselor terapeutice și accesului mai bun la tratamente.

Totodată, odată cu înaintarea în vârstă, apar frecvent alte afecțiuni asociate, care pot complica evoluția bolii și impune ajustări continue ale managementului medical.

În ultimii ani, tratamentul hipertensiunii pulmonare a evoluat semnificativ, de la o patologie rară cu opțiuni limitate la o arie terapeutică în continuă dezvoltare, cu mai multe medicamente disponibile și molecule noi promițătoare.

În România, pacienții sunt tratați în centre specializate regionale, inclusiv în vestul țării, alături de centre universitare din București, Cluj și Iași, iar numărul cazurilor monitorizate a crescut odată cu extinderea accesului la terapii moderne.