Simptome și evoluția bolii

Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin îngustarea acestora și dificultăți de respirație. În formele acute, pacienții descriu senzații severe de lipsă de aer, uneori însoțite de panică.

„Nu am aer! Mă sufoc! Mi-e teamă! Nu pot să respir!” sunt expresii frecvent raportate în timpul crizelor de astm, potrivit reprezentanților Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Timișoara.

Medicii Spitalului CFR Timișoara explică că printre simptomele principale se numără tusea persistentă (mai ales noaptea sau dimineața), respirația șuierătoare, senzația de constricție toracică și dificultățile de respirație. În multe cazuri, pacienții ajung la medic abia când simptomele devin greu de controlat.

Factori declanșatori și diagnostic

Boala nu apare brusc, ci se dezvoltă în timp, fiind influențată de factori precum poluarea, fumul de țigară, alergiile sau infecțiile respiratorii, spun medicii. Diagnosticul se stabilește prin consult de specialitate și investigații precum spirometria, test care măsoară capacitatea pulmonară și gradul de obstrucție a căilor respiratorii.

Medicii mai atrag atenția că una dintre principalele probleme este lipsa aderenței la tratamentul de fond. Mulți pacienți folosesc medicația doar în timpul crizelor, ceea ce crește riscul de agravare și spitalizare.

„În astm, nu tratamentul este costisitor, ci lipsa lui. Fiecare exacerbare prevenită înseamnă nu doar un pacient care se simte mai bine, ci și un sistem medical mai sustenabil, pentru că aceste exacerbări cresc costurile de tratament cu aproximativ 25%, independent de gradul de severitate. Prevenirea unei internări acoperă costul tratamentului inhalator pentru mai mulți ani.

Tratamentul anual al corticoterapiei inhalatorii poate să fie între 1.500 – 2.500 lei, pe când o internare moderată costă echivalentul a 1-2 ani de tratament, una severă 3-5 ani, iar o internare în ATI poate ajunge până la echivalentul a 10 ani de tratament. De aceea, este necesar să luăm măsuri din timp, prin elaborarea unor programe naționale de depistare timpurie a astmului.

În Timiș avem, de exemplu, de aproape jumătate de an, un registru al pacienților cu forme severe de astm. Acesta ar trebui extins la nivel național, pentru că, deocamdată, vorbim de un număr relativ mic de cazuri comparativ cu alte țări europene, nu pentru că boala este mai rară, ci pentru că, din păcate, este subdiagnosticată”, spune dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, prorector UMF Timișoara și președintele Comisiei de Pneumologie din Ministerul Sănătății.

Sute de pacienți internați la Timișoara

În România sunt raportate anual peste 200.000 de exacerbări severe (episoade grave de criză) ale astmului, iar în medie un pacient poate ajunge la două internări pe an. În plus, în ultimul an, la Spitalul Victor Babeș Timișoara au fost internați peste 500 de pacienți cu forme severe de exacerbare.

Medicii atrag atenția că aceste episoade reduc semnificativ calitatea vieții, duc la internări repetate și concedii medicale și pot deveni amenințătoare pentru viață.

„Astmul afectează calitatea vieții pentru că vorbim de internări în spital, de concedii medicale, de imposibilitatea desfășurării unei activități. Iar astmul nu se vindecă, dar poate fi controlat. De aceea, nu întâmplător, tema din acest an a Zilei Mondiale a Astmului subliniază necesitatea ca fiecare persoană cu astm bronșic să aibă acces la medicația inhalatorie antiinflamatorie, la corticoterapie”, mai explică dr. Cristian Oancea.

În cabinetul de pneumologie al Spitalului CFR Timișoara, pacienții pot beneficia de consultații și teste gratuite pe baza trimiterii de la medicul de familie.