Astmul bronșic este un sindrom inflamator cronic al căilor aeriene, asociat cu hiper-reactivitate bronșică ce duce la episoade recurente de wheezing (respirație șuierătoare), respirație dificilă, durere toracică și tuse apărută în special noaptea sau dimineața devreme.

Astmul poate fi declanșat de mai mulți factori de risc: se poate transmite genetic, prin aeroalergeni, factori profesionali, infecții respiratorii, fumat, poluare, obezitate, factori de mediu, efort fizic sau chiar factori emoționali.

Diagnosticul se pune pe baza simptomelor clinice ale pacientului, a istoricului său și a spirometriei (studiul respirației externe). Aceasta din urmă este esențială pentru diagnostic, pentru stabilirea avansării bolii și pentru urmărirea evoluției în timp.

Astmul bronșic este ușor la pacienții tineri, nefumători, care au crize tipice de sufocare însoțite de șuierături în piept și uneori de tuse cu expectorație albă, lipicioasă. Pacienții în vârstă, mai ales fumătorii, acumulează multă oboseală la efort, crize de tuse și de sufocare.

La nivel mondial, numărul bolnavilor de astm se apropie de 400 de milioane. În România, statisticile medicale arată că peste 1 milion de persoane suferă de o formă de astm, dar specialiștii spun că boala este subdiagnosticată. De aceea, potrivit raportărilor Societății Române de Pneumologie, prevalența astmului este în țara noastră de sub 3 persoane la 100.000 de locuitori, în timp ce în țările nordice aceasta depășește uneori chiar și 9 cazuri la 100.000 de locuitori.

Potrivit reprezentanților Societății Române de Pneumologie costul total al tratamentului astmului, în Europa, este estimat la 20 de milioane de Euro anual.

„Din păcate, vorbim de un număr mare de persoane. Atât copiii, cât și adulții suferă de o boală care, deși în extrem de puține cazuri poate deveni mortală, necesită un tratament de lungă durată.

De aceea, de Ziua Mondială a Astmului, trebuie să tragem un semnal de alarmă care are ca scop crearea unui cadru necesar îmbunătățirii tratamentului administrat bolnavilor de astm, dar și a îngrijirii medicale a acestora.

Din păcate, în România, dar și în alte țări mai puțin dezvoltate, vorbim de o subdiagnosticare a astmului. Iar atunci când boala ajunge la un nivel în care este necesar un tratament continuu, costurile medicale, dar și cele economice și sociale devin foarte ridicate. De aceea, este necesar să luăm măsuri din timp prin elaborarea unor programe naționale de depistare timpurie a astmului”, spune dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Sfaturile medicului în tratamentul bolnavilor de astm

Există două terapii în cazul celor diagnosticați cu astm bronșic, care, spun medicii, oferă o viață normală pacientului.

„Astmul nu se vindecă, dar poate fi foarte bine controlat. Cu un tratament adecvat, pacientul trăiește o viață satisfăcătoare. Trebuie știut că, dat fiind faptul că astmul este o boala cronică, tratamentul este unul de lung durată. De asemenea, este important ca persoanele care suferă de astm să evite factorii declanșatori.

Medicația antiastmatică se împarte în două mari categorii: tratamentul cronic antiinflamator pe termen lung (terapia de control) și tratamentul de ameliorare rapidă (terapia de salvare). Corticosteroizii inhalatori reprezintă medicația cea mai eficientă în cazul astmului bronșic. Acest tip de medicamente împiedică evoluția bolii și, mai mult, reduc mortalitatea asociată bolii, care, în ciuda progreselor terapeutice înregistrate prin introducerea recentă și a terapiei biologice cu anticorpi monoclonali, încă este o realitate pentru formele de astm sever”, explică Fira Ovidiu, medic primar pneumolog la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.

La Spitalul Victor Babeș din Timișoara există o platformă în care pot fi găsite explicații despre cum trebuie folosit un inhalator, cum se dozează medicația potrivită și ce exerciții de respirație trebuie făcute de către bolnavii cu astm.