Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel global, peste 1,2 miliarde de oameni au hipertensiune arterială (HTA), majoritatea trăind în țări cu venituri medii și mici. Mulți află că suferă de această afecțiune de abia după ce suferă un accident vascular cerebral sau un infarct. Mai mult, aproape jumătate dintre decesele cauzate de boli cardiovasculare au drept cauză hipertensiunea arterială. În România, unde HTA este considerată o problemă de sănătate public majoră, doar puțin peste jumătate dintre bolnavi urmează un tratament.

„Legea sferturilor”

Cu ocazia Zilei Mondiale a Hipertensiunii Arteriale, reprezentanții Spitalului CF Timișoara doresc să readucă în atenție această boală care reprezintă și un factor de risc pentru mai multe boli: infarct miocardic, accident vascular cerebral, aritmii, insuficiență cardiacă, anevrism, cardiopatie ischemică, dar și pentru unele afecțiuni renale. Riscul este și mai mare pentru adulții netratați corect până la vârsta de 55 de ani. Aceștia pot dezvolta modificări neurologice cerebrale cu declin cognitiv. În ceea ce privește răspândirea bolii în România, cel puțin potrivit Stelei Iurciuc, managerul unității timișorene, se aplică „legea sferturilor”.

„Mulți o numesc ucigașul tăcut, și asta pentru că această afecțiune nu are simptome. Studiile făcute în România arată că ea urmează «legea sferturilor»: un sfert dintre persoanele adulte sunt hipertensive, un sfert dintre «cunoscuți» cu un asemenea diagnostic urmează un tratament pentru HTA și doar un sfert dintre cei cărora li se administrează un tratament ajung la valoarea recomandată de ghidurile medicale.

Nu puțini sunt cei care află că au o asemenea boală de abia după ce suferă un AVC sau un infarct. Hipertensiunea arterială înseamnă, de fapt, o creștere, pe o perioadă mai îndelungată, a presiunii pe care o exercită sângele arterial asupra vaselor. Valorile standard, normale, sunt tensiune arterială sistolică de până la 130 mmHg și o tensiune arterială diastolică de 75-80mmHg. Putem vorbi de o tensiune ușor crescută atunci când valorile sunt de până la 139 mmHg tensiune sistolică și de până la 89 mmHg tensiune diastolică. Orice indice peste aceste valori înseamnă HTA (hipertensiune arterială) care poate fi de gradele 1, 2 sau 3. În același timp, vorbim de anumiți factori de risc în cazul HTA: vârsta, de peste 55 de ani la bărbați și 60-65 la femei, nivel ridicat al trigliceridelor și al colesterolului, o glicemie ridicată, dar și existența unui factor familial(ereditatea), iar printre factorii favorizanți sunt excesul de alcool, fumatul, obezitatea, consumul ridicat de sare, sedentarismul, stresul, oboseala cronică. Pentru a stabili diagnosticul de hipertensiune arterială este necesară, în primul rând, monitorizarea tensiunii arteriale în diferite momente, pe parcursul unei zile”, spune conf dr. Stela Iurciuc, medic primar cardiolog Spitalul Clinic CF Timișoara.

Cum se depistează HTA

În primă fază, cel puțin teoretic, un pacient care crede că suferă de hipertensiune arterială ar trebui să ia legătura cu medicul de familie. Acesta poate da, mai departe, o trimitere medicală, iar pe urmă de investigații se ocupă medicul specialist. La Spitalul CF Timișoara, de exemplu, există mai multe aparate care asigură urmărirea valorilor maxime și minime ale tensiunii arteriale pe parcursul unei zile, în timp ce pacientul își desfășoară activitățile obișnuite. Este vorba despre un „holter tensional”, metodă de altfel recomandată pentru depistarea HTA.

„Consultul medicilor cardiologi din spitalul nostru se face prin Ambulatoriul unității sanitare, pe baza trimiterii de la medicul de familie către medicul specialist. De altfel, prima suspiciune de HTA o are medicul de familie, care face și recomandarea de realizare a unor investigații mai complexe. Pe lângă montarea acestui dispozitiv, medicul cardiolog poate cere și efectuarea unor analize de sânge cu rezultatul carora să fie corelate datele furnizate de holter”, mai precizează Stela Iurciuc.