Perioadele calde și umede favorizează dezvoltarea mucegaiurilor, iar sporii acestora pot fi prezenți în cantități mai mari în aer, atât afară, cât și în interiorul locuințelor. Specialiștii asociației explică faptul că, pentru persoanele sensibilizate, această expunere poate declanșa sau agrava simptome alergice și respiratorii.

Potrivit specialiștilor, cele mai frecvent implicate în alergii sunt mucegaiurile din genurile Alternaria, Cladosporium, Aspergillus și Penicillium. Totuși, ei subliniază că simpla expunere la spori nu înseamnă automat că o persoană are alergie.

Unde se găsesc mucegaiurile și ce simptome pot provoca

AREA explică faptul că sporii se dezvoltă mai ales în perioadele umede și călduroase, în special după ploi.

În exterior, aceștia pot fi întâlniți în frunzele umede, iarbă, sol, compost, plante aflate în descompunere, grădini, sere sau alte zone cu vegetație.

În locuințe, mucegaiurile apar frecvent în băi și bucătării, pe pereții umezi, în zonele cu condens, în subsoluri, pe ferestre, în aparatele de aer condiționat sau chiar în ghivecele cu plante.

Specialiștii spun că alergia la mucegaiuri poate provoca strănut, nas înfundat sau care curge, mâncărimi la nivelul nasului și ochilor, lăcrimare, tuse, wheezing și senzație de apăsare în piept. Din cauză că sporii sunt foarte mici, ei pot pătrunde adânc în căile respiratorii și pot agrava astmul. Simptomele pot apărea sezonier, dar pot persista aproape tot timpul anului dacă expunerea are loc și în interiorul locuinței.

Legătura cu astmul și o afecțiune mai puțin cunoscută

AREA atrage atenția că Alternaria este unul dintre mucegaiurile cel mai des asociate cu agravarea astmului și cu forme respiratorii mai severe. De asemenea, Cladosporium, Penicillium și Aspergillus pot provoca rino-conjunctivită și pot contribui la apariția simptomelor de astm la persoanele sensibilizate.

Specialiștii menționează și aspergiloza bronhopulmonară alergică (ABPA), o reacție alergică inflamatorie provocată de Aspergillus fumigatus, care apare mai ales la persoane cu astm sau fibroză chistică. Printre semnele care pot ridica suspiciunea se numără astmul dificil de controlat, tusea, wheezingul, secrețiile abundente și episoadele repetate de agravare a simptomelor. Ei subliniază că ABPA este diferită de alergia obișnuită la mucegaiuri și necesită evaluare de specialitate.

Potrivit AREA, diagnosticul se bazează pe istoricul simptomelor și pe legătura acestora cu expunerea la mucegaiuri. Medicul poate recomanda teste cutanate, determinarea imunoglobulinelor E (IgE) specifice din sânge și, în anumite situații, testare moleculară.

Specialiștii precizează că un rezultat pozitiv la testele alergologice nu confirmă automat existența unei alergii, iar interpretarea se face întotdeauna în funcție de simptomele pacientului.

Există și reacții la unele alimente

AREA mai explică faptul că unele persoane sensibilizate la Alternaria pot prezenta reacții încrucișate după consumul de spanac crud sau ciuperci, fenomen cunoscut drept sindromul „Alternaria-spanac”. Totuși, această situație este rară și nu înseamnă că toate persoanele alergice la mucegaiuri trebuie să evite aceste alimente.

Specialiștii recomandă și evitarea consumului de fructe, legume sau alte produse alimentare alterate de mucegai. Dacă apar simptome după consumul unor astfel de alimente, este indicat un consult la medicul alergolog.

Ce măsuri pot reduce expunerea

Pentru limitarea contactului cu sporii de mucegai, specialiștii recomandă repararea infiltrațiilor și a surselor de umezeală, menținerea umidității din locuință între 30 și 50%, aerisirea băii și a bucătăriei, curățarea mucegaiului vizibil și uscarea rapidă a suprafețelor umede.

De asemenea, este indicată curățarea sau schimbarea filtrelor aparatelor de aer condiționat și verificarea ghivecelor cu plante, unde se poate dezvolta mucegai la suprafața pământului. În perioadele cu simptome intense, persoanele alergice ar trebui să evite zonele cu vegetație umedă, frunze ude sau compost.

În cazul simptomelor persistente sau al agravării astmului, specialiștii recomandă un consult alergologic. Tratamentul poate include, la recomandarea medicului, spray-uri nazale cu corticosteroid, antihistaminice, picături oftalmice, spălături nazale, iar în unele situații poate fi luată în considerare imunoterapia alergen-specifică. Dacă există suspiciunea de ABPA sau astmul este dificil de controlat, este necesară o evaluare de specialitate.