Asociația Română de Educație în Alergii atrage atenția asupra popularității tot mai mari a testelor comerciale de microbiom și a analizelor de „disbioză”, promovate frecvent ca soluții pentru identificarea cauzelor unor simptome precum dermatita atopică, alergiile alimentare, durerile abdominale, constipația, balonarea sau scaunele modificate la copii.

Tot mai mulți părinți caută răspunsuri în testele de microbiom

Potrivit asociației, interesul părinților pentru astfel de teste apare în contextul în care mulți caută explicații clare pentru simptome persistente. Specialiștii subliniază însă că, în prezent, rezultatele acestor analize trebuie interpretate cu prudență, deoarece știința nu oferă încă o definiție clinică universal acceptată a unui „microbiom normal”.

Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în tractul digestiv și are rol în digestie, metabolism, protecția împotriva unor microbi și maturarea sistemului imunitar. Totuși, compoziția acestuia variază constant în funcție de alimentație, vârstă, administrarea de antibiotice, stil de viață, infecții sau tranzitul intestinal.

Asociația explică faptul că testele comerciale analizează, de regulă, o singură probă de scaun și oferă o imagine limitată, de moment, asupra microorganismelor identificate. Aceste teste pot descrie ce bacterii sunt prezente într-un anumit moment, dar nu pot stabili singure cauza unei boli, tratamentul necesar sau ce alimente ar trebui eliminate din dietă.

Nu avem încă o definiție clinică universal acceptată pentru ceea ce înseamnă un „microbiom normal”. Nu există un singur model sănătos valabil pentru toți. Microbiomul se schimbă constant în funcție de mulți factori, iar un test comercial dintr-o singură probă de scaun este, cel mult, o fotografie de moment.

În acest context, termenul de „disbioză” este considerat insuficient definit din punct de vedere medical. Specialiștii arată că nu există un model unic de microbiom sănătos valabil pentru toți pacienții, iar variațiile identificate pot fi, uneori, normale.

Aceeași probă, rezultate diferite

Asociația citează și consensul internațional publicat în 2025 privind testarea microbiomului în practica medicală. Documentul concluzionează că, deși există un interes crescut pentru aceste analize, utilitatea lor clinică este în continuare limitată și insuficient validată științific. În consecință, testarea microbiomului nu este recomandată de rutină pentru diagnostic sau alegerea tratamentului.

Totodată, este menționat un studiu european publicat în 2024, în care aceeași probă de scaun a fost trimisă către șase companii diferite care ofereau teste de microbiom. Rezultatele și recomandările primite au fost diferite, inclusiv în ceea ce privește suplimentele și modificările alimentare sugerate.

În ceea ce privește relația dintre microbiom și bolile atopice, asociația precizează că există dovezi științifice care susțin rolul microbiomului în dezvoltarea sistemului imunitar și în riscul de apariție a alergiilor.

Cu toate acestea, nu există în prezent teste comerciale capabile să stabilească exact cauza alergiei unui copil sau să indice cu precizie tratamentul potrivit.

Reprezentanții asociației recomandă ca măsurile cu cel mai bune beneficii pentru sănătatea microbiomului să rămână cele de bază, și anume: alimentația diversificată, consumul de fibre din legume, fructe și cereale integrale, evitarea antibioticelor inutile, tratarea corectă a constipației, somnul adecvat, mișcarea și evaluarea medicală atunci când simptomele persistă.