Astmul bronșic este o afecțiune inflamatorie a bronhiilor, caracterizată prin dificultăți de respirație și/sau tuse, care apar în episoade (crize) între care pacientul poate avea o stare generală complet normală. Deși debutează adesea în copilărie, poate apărea la orice vârstă, inclusiv la adulți în vârstă.

Deși nu poate fi vindecat, astmul poate fi ținut sub control cu ajutorul tratamentului adecvat, permițând o viață activă și normală.

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), pe de altă parte, este un termen care cuprinde mai multe afecțiuni respiratorii, în special bronșita cronică și emfizemul, ce duc la o deteriorare progresivă și ireversibilă a funcției pulmonare.

BPOC afectează cu precădere adulții fumători sau expuși îndelungat la substanțe iritante (precum pulberi industriale), iar simptomele sunt adesea ignorate în stadiile incipiente. În lipsa unui diagnostic precoce, boala evoluează și limitează sever capacitatea de efort a pacientului.

Deși nu poate fi vindecată, simptomele pot fi gestionate prin tratament și modificarea stilului de viață.

Diferențele dintre cele două afecțiuni

Potrivit medicilor, astmul bronșic debutează adesea încă din copilărie și se manifestă prin episoade paroxistice de dificultate respiratorie (dispnee), care pot fi controlate eficient cu tratament. Tusea apare, de regulă, în timpul crizelor, iar simptomele nocturne sunt relativ frecvente.

Prognosticul este favorabil, întrucât peste 80% dintre cazuri pot fi ținute sub control.

Pe de altă parte, BPOC-ul apare, de obicei, la vârsta adultă. Boala evoluează lent, dar constant, iar dificultatea de respirație este progresivă și doar parțial reversibilă. Tusea este cronică și însoțită de expectorație persistentă. Cianoza (colorația albăstruie a pielii și mucoaselor din cauza lipsei de oxigen) este frecventă pe parcursul evoluției bolii.

Medicii atrag atenția că simptomele nocturne sunt rare în cazul BPOC-ului, ceea ce poate constitui un criteriu important de diferențiere față de astm.

Tratamentul cu corticosteroizi inhalatori (CSI) este eficient în astm, însă are un efect mai modest în cazul pacienților cu BPOC. În timp ce astmul evoluează în episoade și permite o bună calitate a vieții cu tratament adecvat, BPOC-ul are un caracter progresiv, iar obiectivul terapeutic este încetinirea degradării funcției pulmonare.