Cauzele durerii toracice pot fi multiple, iar gravitatea resimțită de pacient nu reflectă întotdeauna severitatea afecțiunii. Există situații în care durerea poate avea origine cardiacă, pulmonară, digestivă sau chiar musculoscheletală.

De exemplu, o durere care apare la efort și se ameliorează în repaus este frecvent asociată cu afecțiuni cardiace, în timp ce o durere accentuată la inspirație profundă poate indica o cauză pulmonară.

„Durerea toracică trebuie privită ca un semnal de alarmă, nu ca o simplă senzație. Autodiagnosticarea și automedicația pot avea consecințe fatale”, avertizează medicii Spitalului CFR Timișoara.

Cele mai frecvente cauze ale durerii toracice includ:

• Afecțiuni cardiace: angină pectorală, infarct miocardic, pericardită
• Probleme pulmonare: embolie pulmonară, pneumotorax, pleurezie
• Tulburări digestive: spasm esofagian, ulcer gastric, reflux gastroesofagian
• Afecțiuni musculoscheletale: traumatisme, nevralgii intercostale

„În cazul unei dureri de cauză pulmonară, aceasta poate debuta brusc, intens, fiind însoțită de senzație de sufocare. Una dintre afecțiunile care determină acest simptom este embolia pulmonară. Lipsa unui diagnostic imediat poate duce la deces în câteva minute”, mai spun medicii spitalului.

O durere toracică bruscă, intensă, de tip apăsare sau gheară, care se împrăștie spre brațul stâng, maxilar sau spate și este însoțită de transpirații, greață sau dificultăți de respirație, poate indica o urgență medicală de natură cardiacă. În astfel de situații, intervenția medicală imediată este esențială.

Există și cazuri în care durerea în piept apare pe fond psihic, mai ales în contextul tulburărilor anxioase, fiind adesea asociată cu hiperventilație și stare de teamă accentuată. Diferențierea între o afecțiune cardiacă și o criză de panică trebuie făcută exclusiv de către un specialist, pe baza unui consult.

Evaluarea clinică pornește de la descrierea simptomelor de către pacient: localizarea, intensitatea, durata și tipul durerii. Aceste informații sunt corelate cu simptomele asociate și factorii de risc individuali, precum vârsta, fumatul sau istoricul de boli cardiovasculare.

În funcție de suspiciunea medicală, pot fi recomandate investigații suplimentare, precum electrocardiograma, analizele de sânge sau imagistica toracică (Computer Tomograf).