Practic, în urma acestei ședințe și în urma analizei datelor s-a ajuns la concluzia prezentată de reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Timiș: în orașul de pe Bega, în comparație cu anul 2019, s-au înregistrat mai puține depășiri pentru indicatorul PM 10 – particule de praf cu diametrul mai mic de 10 microni și a dioxidului de azot – NO2.
„În ceea ce privește depășirile, reprezentantul APM Timiș a afirmat că, în comparație cu anul 2019, anul acesta s-au înregistrat mult mai puține depășiri (ale indicatorului PM 10 și dioxid de azot -NO2 – n.r.), acestea fiind cauzate, în special, de lipsa precipitațiilor. În cazul indicatorului particule in suspensie PM10, în luna aprilie a anului 2020, comparativ cu luna aprilie a anului 2019, procentul de reducere a mediei lunare este cuprins între 6 și 26%”, transmit reprezentanții Instituției Prefectului Timiș.
Conform aceleiași surse, pentru indicatorul dioxid de azot (NO2) în anul 2020 s-a înregistrat o scădere a nivelului poluanților atmosferici, față de aceeași perioadă a anului 2019, în cazul dioxidului de azot (NO2), mediile lunare înregistrate s-au redus cu un procent cuprins între:
• 10 și 38 % in luna martie;
• 17 și 54 % in luna aprilie;
• 22 și 69 % in luna mai.
„Studiul privind Calitatea Aerului în Municipiul Timișoara” se află în stadiu de avizare, conform reprezentantului Primăriei Timișoara, prezent la ședință. În acest plan sunt cuprinde măsurile pentru reducerea indicatorului PM10, care implicit vor duce la scăderea concentrației de dioxid de azot.
Agenția Europeană de Mediu menționează că „pulberile în suspensie (PM 10, PM 2,5 – n.r.), dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt recunoscuți în prezent drept cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană. Expunerile pe termen lung și cele maxime la acești poluanți variază ca gravitate și impact, de la efectele minore asupra sistemului respirator până la decesul prematur. Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din Europa sunt expuși la poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate dăunătoare pentru sănătate”.
Trimite articolul
X
Nelu says: Calitatea aerului “a crescut” de cand s-a mutat statia de masurare din Calea Sagului
-
Macanache says:
Pai e mai aproape de stația de epurare a aerului de pe Musicescu, de aia au și mutat-o acolo, nu ar fi mutat-o tot pe mijloc.
vasi 
tibi says: cu siguranta nu pentru ca ar circula mai putine masini. atunci hai sa-i dam tare cu si mai multe masini, e ok
T 
pieton says: Necncludent studiul daca nu arela baza masurari evidente si concludente. La nr de santiere in zona centrala si adiacente,,cele scrise in articol nu prezinta realitatea.
petrica says: Deci ar trebui sa redem ca daca nu ploua scade cantitata de praf din atmosfera?
E ilogic… in Sahara nu ploua si e doar praf…
E absolut logic ca ploia antreneaza praful din atmosfera si il aduce in sol…
Oare cei din prefectura sint prosti? sau ne cred prosti?
-
Jj says:
Influentea lipsei precipitatiilor poate fi urmatoarea : daca nu ploua, nu se face noroi care sa se prinda de rotiile masinilor si apoi sa fie imprastiat peste tot, asadar mai putin praf. Oricum, o analiza simplista.
Tura says: Precipitațiile aduc praf iar noxele degajate de turați de cotețe din 1900 anulează efectul prafului, rezultând un aer mai curat decât cel din vârful muntelui.
Asa ca va rugăm să încurajați cat mai mult soferii și interziceti bicicliștii care lasă numai praf când merg.