Am vorbit cu doctorul Ciprian Piluț, din Timișoara, despre această boală pe care o tratează. L-a marcat cazul unei fetițe de clasa a V-a care avea leziuni la nivelul pulpei degetelor, care o incomodau la scris. „Dar și așa, cu degetele sângerânde, a trebuit să meargă să dea teza”, a spus doctorul…

Un alt caz prezentat de doctor este cel al unui sugar de 3 luni care prezenta o dermatită suprainfectată cu stafilococ auriu la nivelul feței, suprainfectarea apărând după botez. Concluzia a fost că aceste leziuni au apărut în urma pupatului excesiv pe obraji de către participanții la ceremonie, care, probabil, au fost contaminați.

Dermatita atopică (DA) este o boală inflamatorie cronică caracterizată prin leziuni uscate, sub formă de solzi, care apar pe piele și produc mâncărimi. Aceste leziuni se infectează deseori, provoacă dureri și probleme cronice de somn. Este o boală cronică a sistemului imunitar, cu efecte vizibile atât fizic, cât și psihic.

Boala este tratată de multe ori superficial de cei care o au sau de către cei din jurul lor. „Bube”, eczeme, care se transformă în leziuni dureroase. La adolescență, atunci când apar leziuni pe față, copiii care se transformă în adulți aleargă după creme și tratamente „minune” pentru a avea un ten neted. Doctorul Ciprian Piluț, asistent universitar, medic primar medicină de laborator, medic specialist dermatovenerologie, ne vorbește și despre cremele care sunt folosite în tratarea acestei afecțiuni.

Pentru început aș vrea să explicăm dermatita atopică pe înțelesul tuturor: cum ne dăm seama că cel mic are o astfel de afecțiune sau când trebuie să începem să ne punem semne de întrebare?

Dermatita atopică este o leziune inflamatorie ce apare la nivel cutanat și se caracterizează prin uscăciunea tegumentelor asociată frecvent cu prurit (senzație de mâncărime) scuoame și eritem. Poate apărea de la vârste fragede (1-2 luni) afectând dezvoltarea nou născutului prin influențarea calității somnului.

Cam câți pacienți vin la dumneavoastră într-un anumit interval (o lună, un an) cu această boală? De obicei știu că au dermatită atopică sau bănuiesc că au altceva?

Aproximativ 8-10 pacienți sunt diagnosticați cu dermatită atopică în fiecare lună. O parte din ei știu despre boală, nefiind la primul episod.

Se întâmplă, în general, să vină părinți cu copii mici la consult sau cei afectați de această boală ajung la dumneavoastră la vârsta adolescenței, atunci când dezvoltă o eczemă cronică și eventuale simptome de astm?

Leziunile localizându-se cel mai frecvent la nivel facial sunt vizibile și pun un semn de întrebare pentru părinți. Majoritatea se prezintă la consult dermatologic încă de la primele manifestări ale bolii, la vârste mici de sub un an.

Ne puteți prezenta un caz care v-a marcat?

Desigur. Toate cazurile sunt speciale și interesante, dar care mi-a venit acum în minte este despre un sugar de 3 luni care prezenta o dermatită suprainfectată cu stafilococ auriu la nivel facial, acestă suprainfectare apărând după botez. Din discuțiile cu părinții am concluzionat că aceste leziuni au apărut în urma pupatului excesiv pe obrăjori de către participanții la ceremonie și probabil au fost contaminați.

Când este mai greu de suportat diagnosticul dermatitei atopice? În copilărie sau la adolescență?

Este mai greu de suportat de cei mici, care accidental pot să își introducă crema aplicată de pe față în ochi și, bineînțeles, fiind un proces inflamator-pruriginos, cei mici se vor scărpina involuntar, apărând fenomene de grataj ce duc la scăderea sensibilității pielii ce duce la o hiperreactivitate locală și apariția din nou a senzației de mâncărime. Apare un cerc vicios ce trebuie întrerupt prin terapie locală și sistemică.

Cât de importantă este consilierea psihologică în astfel de cazuri? Faceți echipă cu un psiholog în tratarea pacienților cu această afecțiune?

Debutând la vârste mici, aproximativ 60-65% la vârsta sub un an, nu este necesară o consiliere psihologică pentru cei mici. În cazul adolescenților se recomandă această consiliere, unii alegând să se retragă din cercurile de prieteni din cauza impactului vizual.

Adolescenții trăiesc adevărate drame atunci când se confruntă cu această boală. Cum reușiți să-i scoteți din „găleata” cu melancolie?

Într-adevăr, la adolescenți trebuie să le câștigăm încrederea. Trebuie să înțeleagă că este o boală cu evoluție mai îndelungată, cu apariția de episoade inflamatorii ce alternează cu perioade de bine. Eu personal îi rog să facă o poză înainte de a începe tratamentul și în momentul când vine la primul control, observând astfel evoluția spre vindecare. În acel moment văzând că e spre vindecare își schimbă și comportamentul devenind cooperanți.

Ținând cont că este o boală care debutează în copilărie, ce sfaturi aveți pentru părinți pentru a preîntâmpina această boală?

Dermatita atopică este o boală multifactorială în care pe primele locuri este incriminat factorul genetic, deci aici nu prea avem ce schimba.
În schimb avem acei factori declanșatori sau agravanți pe care îi putem influența. Este vorba despre alimentație (lapte de vacă, cereale, alune), despre țesăturile hainelor (nu se recomandă fibre sintetice sau lână). De asemenea se recomandă evitarea temperaturilor extreme, evitarea anumitor detergenți și a zonelor cu mult praf sau cu contaminare cu acarieni, toate acestea ducând la apariția unui nou episod de boală.

Alimentația, factorii de mediu sau stresul zilnic – care dintre aceste elemente credeți că contribuie mai mult la apariția acestei boli?

Toți factorii enumerați de dumneavoastră sunt direct incriminați ca factori declanșatori în apariția de episoade de dermatită atopică, neputând spune care e mai periculos și care nu.

Cum ne putem schimba stilul de viață sau alimentația astfel încât dermatita atopică să nu-și arate atât de „rău” „colții”?

Obligatoriu vom evita zonele aglomerate și poluate, vom folosi detergenți și dezinfectanți cutanați care nu usucă pielea, hainele să fie lejere, nu mulate, din bumbac. Dacă afară este frig se recomandă aplicarea de cremă emolientă pe zonele ce vor fi expuse la aer și chiar să purtăm mănuși. Regimul alimentar trebuie să excludă toți factorii determinanți, cum ar fi laptele de vacă, soia, arahide, alune, ouă și unele cereale.

Ce procent, aproximativ, din bolnavii care vin la dumneavoastră cu afecțiuni dermatologice îl ocupă cei cu dermatită atopică?

Aproximativ 10-15% din pacienți sunt cu dermatită atopică.

Ce pași credeți că trebuie făcuți în sistemul de sănătate pentru a lupta cu boala încă de când dă primele semne sau pentru a respinge eventuali „soli” care anunță apariția bolii?

În primul rând ar trebui o mai bună colaborare între medicul de familie, pediatru și dermatolog. De multe ori pacienții ajung la dermatologie după ce au încercat diverse alte tratamente, unele citite chiar și de pe internet. De asemenea, și dermatologii să trimită spre alergologie cazurile în care nu se pot identifica alergenii cauzatori în cazul pacienților cronici.

Oamenii, în general, își recunosc afecțiunea și fac ceva în acest sens (cum observați dumneavoastră, de la control la control) sau aceste eczeme le tratează pur și simplu ca pe niște „bube” care la un moment dat vor trece?

Aproximativ un sfert dintre părinți au această atitudine, așteptând să treacă de la sine boala, pe principiul că și ei au avut probleme cândva, dar au trecut. Să nu uităm totuși că un procent semnificativ dintre acești copii vor putea dezvolta mai târziu rinită alergică și chiar astm bronșic.

Adolescenții folosesc tot felul de produse pentru ca aceste „cicatrici” care le marchează viața socială să dispară. Ce soluții, unguente sunt recomandate? La ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm astfel de produse pentru a atenua eczemele?

În primul rând pacienții trebuie să înțeleagă că nu există creme minune care tratează tot. Fiecare pacient are un alt grad de sensibilizare și hidratare a pielii și, în funcție de acesta, se recomandă pentru o perioadă limitată de timp creme medicale cu dermatocorticoizi, inhibitori de calcineurină sau chiar cu antibiotic, în caz de suprainfectare bacteriană, asociat uneori cu antihistaminice orale. Pe lângă cremele medicale se recomandă și creme emoliente de dermatocosmetică ce pot fi folosite pe perioade lungi de timp.

Cum trebuie să „acționeze” cei care suferă de această afecțiune în perioada pandemiei de Covid-19? Mă refer aici la faptul că trebuie să purtăm mască și să folosim diferite soluții dezinfectante.

Să evite pe cât posibil locurile aglomerate și să hidrateze tegumentele cu creme emoliente cât mai mult posibil, deoarece majoritatea soluțiilor dezinfectante sunt pe bază de alcool – ce duce la uscarea tegumentelor.

Ce poveste a unui pacient sau cunoștință care suferă de o astfel de afecțiune v-a marcat?

Este vorba despre o fetiță de clasa a V-a ce a făcut un puseu de pulpită atopică. Leziunile fiind la nivelul pulpei degetelor o incomodau la scris dar și așa cu degetele sângerânde a trebuit să meargă să dea teza.

Ce sfat le-ați da celor care suferă de această afecțiune?

Să înțeleagă că doar colaborând putem să avem rezultate bune, mulți dintre pacienți neluând în seamă sfaturile de evitare a factorilor declanșatori.