Am stat de vorbă cu Dr. Andreea Ember, medic primar cardiolog, pentru a înțelege mai bine care sunt riscurile dezvoltării unor boli cardiovasculare, cum pot fi recunoscute simptomele și ce măsuri concrete pot lua tinerii pentru a-și proteja sănătatea inimii pe termen lung.

În ultimii ani, tot mai mulți tineri dezvoltă afecțiuni cardiovasculare. Care sunt principalele cauze ale acestui fenomen?

Depinde dacă ne referim la cauze modificabile sau nu. În primul rând, când vorbim despre cauze asupra cărora nu putem interveni, ne referim la ereditate. De exemplu, dacă în istoricul familial al unei persoane există un debut prematur al unei afecțiuni cardiovasculare, acest lucru poate fi considerat un risc pentru ca tânărul respectiv să dezvolte o afecțiune cardiovasculară, indiferent de prezența altor factori de risc, cum ar fi stilul de viață sau influențele mediului.

În ceea ce privește factorii de risc modificabili, aceștia țin în principal de stilul de viață. Fumatul este responsabil pentru 50% din decesele care pot fi prevenite, iar jumătate dintre acestea se datorează cauzelor cardiovasculare. Riscul ca un fumător mai tânăr de 50 de ani să moară din cauza fumatului este de 5 ori mai mare decât în cazul unui nefumător.

O altă cauză majoră este obezitatea. În ultimii ani, aceasta a crescut semnificativ în rândul copiilor, adolescenților, dar și al adulților. Obezitatea este consecința unei alimentații nesănătoase, a unui program de viață haotic și, nu în ultimul rând, a sedentarismului. În prezent, numeroase locuri de muncă presupun un program îndelungat de stat pe scaun și lipsa mișcării, ceea ce contribuie pe termen lung la instalarea obezității.

Stresul reprezintă un alt factor important în rândul tinerilor, mai ales când vorbim de stresul profesional, adesea determinat de un dezechilibru între munca depusă și venitul obținut. Astfel, un statut socio-economic scăzut și stresul de la locul de muncă reprezintă factori de risc independenți pentru apariția bolilor cardiovasculare.

Cât de mare este impactul stilului de viață modern – sedentarismul, stresul și alimentația nesănătoasă – asupra sănătății inimii tinerilor?

Toți acești factori au un impact major asupra sănătății inimii tinerilor, și asupra sănătății în general. Așa cum am menționat anterior, ei contribuie semnificativ la apariția bolilor cardiovasculare.

Mulți tineri ignoră simptomele problemelor cardiace. Care sunt semnele timpurii ale unei boli cardiovasculare la această categorie de vârstă?

În primul rând, aș vrea să atrag atenția asupra unui simptom important care ar trebui să determine orice persoană să solicite cât mai rapid un consult cardiologic: durerea în piept. Orice durere toracică trebuie investigată cât mai repede posibil!

În cazul tinerilor, atunci când vorbim despre un eveniment cardiac acut – cum ar fi infarctul miocardic – durerea toracică este de obicei extrem de intensă și greu de tolerat fără tratament medical specializat. Timpul este esențial în acest context: cu cât prezentarea la spital este mai întârziată după debutul durerii, cu atât consecințele infarctului și ale complicațiilor sale pot fi mai grave.

Se vorbește mult despre efectele nocive ale energizantelor, fumatului și consumului de alcool asupra inimii. Cât de periculoase sunt acestea pentru un tânăr?

Fumatul este cel mai semnificativ factor de risc modificabil în cazul bolilor cardiovasculare. Este periculos atât prin conținutul de nicotină, cât și din cauza sutelor de substanțe chimice inhalate în timpul fumatului. Acestea contribuie la inițierea și menținerea procesului de ateroscleroză – procesul de bază al bolilor cardiovasculare.

Energizantele sunt periculoase prin efectul lor de a crește frecvența cardiacă, ceea ce poate duce la apariția unor aritmii severe, potențial letale.

Consumul de alcool, prin acțiunea directă asupra mușchiului inimii, poate duce la creșterea dimensiunilor cordului. În cardiologie, „a avea o inimă mare” nu este o metaforă pozitivă, ci o condiție patologică ce necesită supraveghere medicală, fiind asociată cu insuficiență cardiacă. De asemenea, alcoolul este implicat și în apariția tulburărilor de ritm care necesită tratament de specialitate.

Cum pot fi prevenite bolile de inimă încă din adolescență? Ce schimbări mici în stilul de viață pot face o mare diferență?

Din păcate, în România, spre deosebire de alte țări, stăm destul de slab la capitolul prevenție. Majoritatea pacienților se prezintă la medic nu pentru prevenție, ci pentru tratament.

Se recomandă reducerea sedentarismului prin activități zilnice de intensitate redusă, care contribuie la scăderea riscului de mortalitate și morbiditate cardiovasculară. O altă măsură importantă este alimentația sănătoasă, bazată pe dieta mediteraneeană: alimente neprocesate, preparate din pește, și limitarea consumului de alcool.

Renunțarea la fumat este esențială, chiar dacă unii tineri se tem că se vor îngrășa. În ceea ce privește țigările electronice, este important de știut că fumatul prin vapare afectează plămânii, iar efectele pe termen lung sunt încă necunoscute, fiind produse relativ noi pe piață. Acestea au fost gândite ca ajutor temporar pentru renunțarea la fumat, nu ca o alternativă permanentă.

Exercițiul fizic este o altă metodă de prevenție. Se recomandă 150–300 minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75–150 minute dacă intensitatea este crescută. Activitățile aerobe precum mersul pe jos, joggingul sau ciclismul, dar și exercițiile de rezistență, sunt benefice.

Sportul este considerat esențial pentru sănătatea inimii, dar există riscuri pentru cei care fac sport de performanță?

Sportul de performanță determină, pe termen lung, anumite modificări structurale ale inimii, ca formă de adaptare la efortul fizic intens. Aceste modificări, deși fiziologice, pot fi confundate uneori cu cele cauzate de afecțiuni cardiace. Aici intervine medicina sportivă, care are rolul de a diferenția între un „cord de atlet” sănătos și o boală cardiovasculară care contraindică sportul de performanță.

Per ansamblu, sportul de performanță nu este periculos în sine, riscurile fiind similare cu cele ale populației generale, în special în ceea ce privește procesele de ateroscleroză, care se agravează odată cu vârsta.

Cât de precis pot dispozitivele moderne, precum smartwatch-urile și brățările de fitness, să monitorizeze sănătatea inimii? Sunt utile pentru prevenție?

Apariția acestor dispozitive a generat două tipuri de reacții. Pe de o parte, tinerii au devenit mai atenți la variabilitatea frecvenței cardiace și au început să se adreseze medicului pentru lămuriri – ceea ce este un lucru bun. Pe de altă parte, pentru persoanele mai anxioase, acestea au oferit o oarecare liniște, mai ales în timpul atacurilor de panică, când percepția frecvenței cardiace poate fi distorsionată.

Cât de exacte sunt? Nu sunt dispozitive medicale, deci din punctul meu de vedere au un rol pur orientativ. Înregistrările lor pot fi influențate de mișcarea brațului, de exemplu. Totuși, au contribuit indirect la prevenție, prin faptul că au crescut numărul tinerilor care vin la consult preventiv.

Mulți tineri sunt expuși unui nivel ridicat de stres, fie din cauza muncii, fie din cauza presiunilor sociale. Cum afectează stresul inima și ce soluții recomandați?

Stresul determină creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace. Dacă acești parametri rămân crescuți o perioadă îndelungată, pot afecta negativ inima – cu atât mai mult dacă există deja o afecțiune cardiacă.

Ce putem face? Un prim pas ar fi psihoterapia. Există numeroase tipuri de terapie care ajută la relaxare. Consultația la medicul psihiatru, dacă este necesară, poate aduce beneficii importante prin tratament medicamentos, asociat cu terapia psihologică. Din păcate, în România, încă există prejudecăți legate de mersul la psihiatru, dar acest lucru trebuie să se schimbe. Tulburările precum anxietatea și depresia sunt frecvente și tratabile, iar mulți tineri își pot desfășura normal activitatea cu ajutorul tratamentului – care de multe ori este temporar.

Dacă ar fi să oferiți un sfat esențial pentru tinerii care vor să își protejeze inima pe termen lung, care ar fi acela?

„Aveți grijă de inima voastră!” Nu fumați, adoptați o alimentație sănătoasă și un stil de viață activ! Mergeți la medicul cardiolog dacă aveți simptome precum durere toracică, palpitații, senzație de lipsă de aer sau oboseală accentuată. Practicați sportul și evitați, pe cât posibil, stresul!