De asemenea, dr. Andor oferă recomandări privind hidratarea, administrarea tratamentului, monitorizarea tensiunii arteriale și activitatea fizică în zilele caniculare, precum și câteva reguli esențiale pentru protejarea sănătății cardiovasculare pe timpul verii.

Temperaturile extreme au devenit o normalitate în fiecare vară, în special în ultimii ani. Cum afectează canicula inima și întregul sistem cardiovascular?

Canicula reprezintă un stres important pentru organism, asta este clar. Din punct de vedere medical, căldura determină o vasodilatație a vaselor, atât la nivelul pielii, cât și în întregul organism, motiv pentru care inima este nevoită să pompeze mai mult sânge pentru a menține temperatura constantă.

În același timp, prin transpirație pierdem apă și electroliți, ceea ce generează deshidratare și o scădere a volumului de sânge circulant. Ca rezultat al acestor modificări, este clar că inima trebuie să depună un efort suplimentar, iar din acest motiv persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sunt mai vulnerabile, deoarece aceste mecanisme pot destabiliza o boală cardiovasculară preexistentă.

Putem spune că, în perioadele de caniculă, avem mai multe prezentări la spital atât pentru insuficiență cardiacă, tulburări de ritm și hipotensiune, cât și cazuri mai grave de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Se spune adesea că, în zilele foarte călduroase, inima „muncește mai mult”. Ce se întâmplă, de fapt, în organism atunci când suntem expuși la temperaturi ridicate?

Este adevărat; nu este doar un mit. Când temperatura exterioară crește, organismul încearcă să elimine excesul de căldură prin vasodilatație și transpirație.

Pentru a compensa această vasodilatație generalizată, inima trebuie să crească frecvența și debitul cardiac, astfel încât să mențină tensiunea arterială. Practic, muncește mai mult. De asemenea, dacă nu bem suficiente lichide, apare deshidratarea, iar sângele devine mai concentrat, mai vâscos și poate favoriza formarea cheagurilor. Aceste cheaguri pot declanșa evenimente cardiovasculare la persoanele vulnerabile.

De asemenea, chiar și la persoanele aparent sănătoase, expunerea la caniculă, asociată cu efort fizic și lipsa unei hidratări corespunzătoare, poate determina episoade de deshidratare care duc la hipotensiune, aritmii sau chiar, în situații severe, infarct miocardic.

Cine sunt persoanele cele mai vulnerabile în timpul unui val de căldură? Sunt expuși doar pacienții cu boli cardiovasculare sau și oamenii aparent sănătoși?

În primul rând, putem vorbi despre persoanele aflate la extremele de vârstă: nou-născuții și copiii mici, sub trei ani, dar și vârstnicii, deoarece mecanismele lor de reglare a temperaturii sunt mai puțin eficiente.

De asemenea, sunt vulnerabili pacienții cu afecțiuni cardiovasculare confirmate, indiferent de vârstă: pacienții hipertensivi, cei cu insuficiență cardiacă, boală coronariană, diabet zaharat sau boală cronică de rinichi.

Dar sunt vulnerabili și oamenii aparent sănătoși, dacă se expun o perioadă lungă la temperaturi extreme, dacă stau în soare puternic fără protecție sau dacă ajung la o deshidratare severă. În acest context, vedem inclusiv pacienți tineri care ajung la spital cu lipotimii, aritmii sau insolație după expunerea prelungită la temperaturi foarte ridicate.

Indiferent de patologia pe care o au pacienții, pot exista riscuri suplimentare din cauza căldurii. Prin scăderea tensiunii arteriale și prin vasodilatație apare o hipoperfuzie a organelor și putem vorbi în special despre pacienții cu afecțiuni renale.

Chiar și acum avem internați mai mulți pacienți vârstnici care, în urma deshidratării, au dezvoltat o disfuncție renală pe care anterior acestui val de caniculă nu o aveau.

Ce riscuri suplimentare apar pentru persoanele care suferă deja de hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau alte boli de inimă?

În primul rând, la pacienții hipertensivi putem vorbi despre valori tensionale imprevizibile. Ne așteptăm ca tensiunea arterială să scadă suplimentar din cauza căldurii, dar există și situații în care valorile tensionale pot crește.

Este important ca pacienții, în această perioadă, să își ia tratamentul și să fie bine hidratați, deoarece am întâlnit cazuri în care, din cauza căldurii, pacienții și-au întrerupt tratamentul de teama hipotensiunii arteriale.

La pacienții cu insuficiență cardiacă pot apărea dezechilibre importante din cauza unui dezechilibru între necesarul și aportul de lichide, iar la cei cu boală coronariană există un risc mai mare de ischemie determinat de deshidratare.

În zilele caniculare, mulți oameni resimt palpitații, amețeli, lipsă de aer sau o stare accentuată de oboseală. Când sunt aceste simptome normale și când ar trebui să ne îngrijoreze?

Dacă simptomele apar după o expunere prelungită la căldură și se remit după odihnă, hidratare și răcorirea organismului, fie cu aer condiționat, fie cu apă, de cele mai multe ori nu vorbim despre o urgență, ci doar despre un episod de deshidratare.

Însă dacă simptomele sunt intense, persistă sau sunt însoțite de durere toracică, dificultăți importante de respirație, pierderea stării de conștiență, leșin sau palpitații prelungite, atunci este necesară o evaluare medicală imediată.

La pacienții deja diagnosticați cu afecțiuni cardiace, acest tip de simptome, aparent banale, poate ascunde o decompensare a bolii și le recomandăm să se prezinte cât mai repede la medic. Iar, dacă apar palpitații diferite de cele obișnuite, poate fi vorba despre instalarea unei aritmii care necesită tratament medicamentos suplimentar.

Care sunt semnalele de alarmă care impun prezentarea de urgență la spital sau apelarea la 112?

În primul rând, durerea toracică persistentă, senzația de sufocare severă, stările de pierdere a cunoștinței, tulburările de vorbire, slăbiciunea instalată la nivelul unui membru sau al unei jumătăți a corpului, palpitațiile asociate cu amețeală sau leșin și orice stare de confuzie apărută la un pacient expus la căldură reprezintă urgențe medicale.

Nu este recomandat să așteptăm să treacă de la sine, pentru că, de cele mai multe ori, acestea sunt simptome ale unor afecțiuni severe.

Dacă apar tulburări de vorbire, este posibil să fie vorba despre un accident vascular cerebral. În astfel de situații, este important ca pacientul să ajungă cât mai repede la spital. Oricum, există acea întârziere până la sosirea ambulanței, transportul și stabilirea diagnosticului, astfel încât pacientul nu trebuie să mai piardă timp așteptând acasă să vadă dacă simptomele dispar.

Ce trebuie să știe pacienții care urmează tratament pentru afecțiuni cardiovasculare? Există situații în care medicația trebuie ajustată sau este periculos să se facă acest lucru fără recomandarea medicului?

Aici este, într-adevăr, o problemă. În primul rând, nu recomand în nicio situație ca tratamentul să fie ajustat din proprie inițiativă. Există anumite medicamente, cum sunt diureticele sau unele antihipertensive, la care poate fi necesară o reducere a dozei, însă acest lucru trebuie făcut exclusiv la recomandarea medicului.

Oprirea tratamentului din proprie inițiativă, pentru că tensiunea arterială scade vara sau pentru că este foarte cald, este una dintre cele mai frecvente și periculoase greșeli. În aceste situații pot apărea fluctuații tensionale necontrolate, care pot genera complicații.

Le recomand pacienților să își monitorizeze tensiunea arterială mai des, iar dacă observă episoade repetate de hipotensiune, să se adreseze medicului. Medicul este cel care stabilește dacă este nevoie de ajustarea tratamentului și care dintre medicamente trebuie modificate.

Hidratarea este esențială vara, însă pentru pacienții cardiaci există și limite. Cum găsim echilibrul și cât de importantă este hidratarea corectă?

Pentru majoritatea oamenilor, hidratarea este esențială. Un organism fără afecțiuni suplimentare își găsește singur echilibrul între hidratare și deshidratare, dacă există un aport suficient de lichide.

În cazul pacienților cu insuficiență cardiacă, situația este mai complexă. Ei trebuie să păstreze un echilibru și să nu consume cantități excesive de lichide, deoarece acestea pot agrava congestia și dispneea.

Cred că cel mai bine este ca acești pacienți să respecte recomandările medicului. În general, fiecare pacient știe deja dacă are recomandarea de a consuma un litru, un litru și jumătate sau doi litri de lichide pe zi și este important să respecte această cantitate.

Cum influențează canicula valorile tensiunii arteriale și cât de des ar trebui aceasta monitorizată în această perioadă?

Temperaturile ridicate modifică semnificativ valorile tensiunii arteriale prin vasodilatație. Vasodilatația determină, în general, scăderea tensiunii arteriale, însă, la unele persoane, pot apărea fluctuații importante.

De aceea, recomand ca, pe perioada caniculei, tensiunea arterială să fie monitorizată zilnic, eventual dimineața și seara, mai ales la pacienții cu boli cardiovasculare, la cei care prezintă simptome precum amețeala și la pacienții vârstnici sau fragili.

În afara perioadelor de caniculă, dacă pacientul nu are simptome, consider că măsurarea tensiunii arteriale de două ori pe săptămână este suficientă. Dacă apar amețeli, cefalee sau vertij, atunci recomand măsurarea imediată a tensiunii arteriale, deoarece aceste simptome pot fi secundare unor variații importante ale tensiunii.

Ce recomandări aveți în privința activității fizice în zilele cu temperaturi extreme? Când este sigur să facem mișcare și când este mai bine să o evităm?

Mișcarea rămâne benefică și vara, însă trebuie adaptată condițiilor meteo.

Pentru pacienții cu diagnostic de boală cardiovasculară, nu recomand ca în perioadele cu temperaturi foarte ridicate să facă și un efort fizic suplimentar. Cred că se poate face o pauză în lunile cu căldură extremă.

În schimb, pentru persoanele fără un diagnostic cardiovascular și care sunt deja antrenate înainte de venirea caniculei, este bine să își mențină activitatea fizică. Ideal este ca aceasta să fie efectuată dimineața devreme sau seara.

Consider că efortul fizic în aer liber este contraindicat între orele 11:00 și 18:00, inclusiv alergarea, deoarece radiația solară este maximă. În timpul efortului apar oricum o tahicardie și o vasodilatație periferică, iar acestea pot genera amețeală, durere toracică sau lipsă de aer, situații în care efortul trebuie oprit imediat.

Pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare sunt mai potrivite activitățile desfășurate într-un mediu răcoros, de exemplu, mersul pe bandă într-o încăpere cu aer condiționat sau înotul, dacă îl agreează. Efortul de tip cardio este mai potrivit, însă nu recomand mersul pe jos în soare, alergarea sau mersul pe bicicletă în timpul caniculei.

Din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac oamenii în timpul caniculei și care le pot pune sănătatea inimii în pericol?

Cele mai frecvente greșeli sunt, în primul rând, expunerea la soare în orele de vârf. Mulți oameni, inclusiv pensionari, consideră că dacă au ceva important de făcut, pot pleca de acasă și că este suficient să poarte o pălărie sau haine deschise la culoare. De multe ori, însă, acest lucru nu este suficient.

O altă greșeală este consumul insuficient de lichide. De asemenea, consumul de alcool în zilele caniculare este contraindicat.

Efortul fizic intens în mijlocul zilei, oprirea tratamentului antihipertensiv din proprie inițiativă și ignorarea simptomelor precum amețeala, durerea toracică sau lipsa de aer, în ideea că vor trece de la sine, sunt alte greșeli frecvente.

Practic, toate aceste greșeli pot transforma o zi caniculară într-o urgență medicală.

Dacă ar fi să transmiteți cititorilor cinci reguli esențiale pentru a-și proteja inima în această vară, care ar fi acestea?

Ca să sintetizăm, aș vrea să recomand tuturor:

• să se hidrateze corect, fără să aștepte apariția senzației de sete;
• să evite expunerea directă la soare și efortul fizic intens în orele de vârf;
• să nu întrerupă tratamentul cardiovascular fără acordul medicului;
• să își monitorizeze tensiunea arterială și pulsul mai frecvent în perioada caniculei;
• să nu ignore simptomele de alarmă, precum durerea în piept, lipsa severă de aer, leșinul, tulburările neurologice sau amețeala, deoarece acestea impun prezentarea imediată la spital.

Ca mesaj de încheiere, aș vrea să spun că această perioadă de caniculă nu este doar un disconfort, ci un factor de risc real pentru sănătatea cardiovasculară. Cu câteva măsuri simple, precum cele pe care le-am enumerat, putem evita multe complicații și ne putem proteja inima pe tot parcursul verii.