De la stilul de viață nesănătos al tinerei generații până la importanța unui somn de calitate, dr. Goje ne explică cum fiecare alegere de zi cu zi poate avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii noastre. Aflați ce alimente ar trebui să includem în dieta noastră și cum să gestionăm stresul pentru a ne menține inima puternică pe termen lung.

Care sunt cele mai frecvente mituri despre sănătatea inimii pe care le-ați întâlnit în cariera dumneavoastră?

În cariera mea, am întâlnit numeroase mituri despre sănătatea inimii care persistă în rândul pacienților. Unul dintre miturile des întâlnite este că bolile cardiovasculare afectează doar persoanele în vârstă. În realitate, factorii de risc pentru bolile de inimă încep să se acumuleze încă din tinerețe. De aceea, este important să adoptăm un stil de viață sănătos încă de la o vârstă fragedă.

Un alt mit răspândit este că exercițiile fizice sunt periculoase pentru persoanele cu probleme cardiace. Dimpotrivă, activitatea fizică moderată este benefică și recomandată majorității pacienților cu patologie cardiacă. Desigur, intensitatea și tipul exercițiilor trebuie adaptate în funcție de starea fiecărui pacient, sub îndrumarea medicului.

Mulți pacienți cred, de asemenea, că dacă iau medicamente pentru scăderea colesterolului, pot mânca orice doresc. Acest lucru nu este adevărat – o dietă echilibrată rămâne esențială chiar și atunci când pacientul urmează un tratament medicamentos. Este important să menținem un regim alimentar sănătos, bogat în fructe și legume proaspete și să limităm consumul de grăsimi saturate.

Stresul zilnic poate influența sănătatea inimii? Ce sfaturi aveți pentru gestionarea stresului?

Stresul zilnic poate avea într-adevăr un impact semnificativ asupra sănătății inimii. Expunerea cronică la stres poate duce la o serie de efecte negative asupra sistemului cardiovascular precum creșterea tensiunii arteriale, persistența inflamației în organism sau accentuarea aterosclerozei. De asemenea, stresul poate duce indirect la comportamente nesănătoase precum alimentația dezechilibrată, fumatul sau consumul excesiv de alcool, care la rândul lor afectează sănătatea inimii.

Pentru a gestiona eficient stresul și a proteja sănătatea cardiovasculară, există câteva strategii utile pe care le recomand pacienților mei. Acestea includ practicarea exercițiilor de respirație profundă și relaxare. Activitatea fizică regulată este, de asemenea, crucială, deoarece reduce nivelul hormonilor de stres. O dietă sănătoasă, împreună cu un somn de calitate de 7-8 ore pe noapte, sunt esențiale. Organizarea mai bună a programului zilnic, stabilirea unor priorități realiste și alocarea de timp pentru activități relaxante sunt, de asemenea, benefice.

În cele din urmă, dacă simțiți că stresul devine copleșitor și vă afectează semnificativ calitatea vieții, vă încurajez să discutați cu medicul dumneavoastră de familie sau cu un specialist în sănătate mintală.

Care sunt cele mai importante semne care ar trebui să-i alarmeze pe oameni în privința unor probleme cardiace?

Există câteva semne importante care ar trebui să alarmeze oamenii în privința unor potențiale probleme cardiace. Durerea în piept, resimțită ca o presiune, strângere sau arsură, este unul dintre cele mai semnificative semne de alarmă. Aceasta poate iradia către umeri, brațe, gât sau spate. Dificultățile de respirație, mai ales în timpul activităților fizice obișnuite sau chiar în repaus, pot indica de asemenea o problemă cardiacă. Palpitațiile sau bătăile neregulate ale inimii, oboseala extremă și persistentă, precum și umflarea picioarelor sunt alte semne importante de luat în considerare.

Este important să reținem că aceste simptome pot varia în intensitate de la o persoană la alta. În cazul simptomelor severe, cum ar fi durerea intensă în piept sau dificultățile severe de respirație, trebuie să apelați imediat serviciile de urgență.

Bolile de inimă afectează din ce în ce mai mulți tineri. Care credeți că sunt principalele cauze ale acestei tendințe?

Tendința îngrijorătoare de creștere a incidenței bolilor cardiovasculare în rândul tinerilor are multiple cauze interconectate. Principalul factor este adoptarea unui stil de viață nesănătos încă de la vârste fragede, care include o alimentație dezechilibrată, bogată în grăsimi saturate și alimente procesate, sedentarismul, fumatul și consumul excesiv de alcool. În paralel, tinerii sunt expuși la niveluri tot mai ridicate de stres, anxietate și depresie, care pot avea un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare. Creșterea alarmantă a ratei obezității și a diabetului zaharat de tip 2 în rândul copiilor și tinerilor contribuie semnificativ la această problemă.

Factorii de mediu și sociali, precum urbanizarea, poluarea și presiunea socială, joacă și ei un rol important. Predispoziția genetică, deși nu este o cauză nouă, poate amplifica efectele negative ale stilului de viață nesănătos. Această combinație complexă de factori contribuie la creșterea incidenței bolilor cardiovasculare la tineri, subliniind importanța educației pentru sănătate și a prevenției încă de la vârste fragede pentru a combate această tendință îngrijorătoare.

Cum influențează dieta zilnică sănătatea inimii? Există alimente pe care le recomandați sau altele care sunt de evitat complet?

Dieta zilnică joacă un rol important în menținerea sănătății inimii. O alimentație echilibrată, săracă în grăsimi saturate și zahăr adăugat poate reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare. Recomand consumul regulat de fructe și legume proaspete, cereale integrale, proteine slabe precum peștele și grăsimi sănătoase din uleiul de măsline, avocado și nuci. Aceste alimente sunt bogate în fibre, vitamine, minerale și antioxidanți care protejează inima și vasele de sânge.

Este important să limităm consumul de alimente procesate, bogate în grăsimi saturate și zahăr. Acestea includ mezelurile, carnea roșie grasă, produsele de patiserie, băuturile carbogazoase, alimentele prăjite și fast-food.

Ce rol joacă somnul în prevenirea bolilor cardiovasculare și cât de mult contează calitatea acestuia?

Cercetările recente au evidențiat legătura strânsă dintre somn și sănătatea inimii, demonstrând că atât durata, cât și calitatea somnului au un impact semnificativ asupra riscului cardiovascular. În timpul somnului, corpul intră într-o stare de recuperare, iar ritmul cardiac și tensiunea arterială scad, permițând inimii să se odihnească.

Tulburările de somn, precum apneea în somn, pot crește semnificativ riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene și accident vascular cerebral. De asemenea, un somn de calitate slabă poate duce la creșterea inflamației în organism, dereglări metabolice și dezechilibre hormonale – toate acestea contribuind la creșterea riscului cardiovascular.

Cum afectează factorii genetici riscul de boli cardiovasculare și ce pot face cei predispuși genetic pentru a se proteja?

Factorii genetici joacă un rol important în riscul de boli cardiovasculare, însă nu sunt determinanți absoluți. Persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare au un risc semnificativ mai mare. Cu toate acestea, cei predispuși genetic pot lua măsuri importante pentru a-și reduce riscul. Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială și poate compensa în mare măsură riscul genetic. Aceasta include menținerea unei greutăți ideale, practicarea regulată a exercițiilor fizice, adoptarea unei diete echilibrate, evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool.

Persoanele cu risc genetic crescut ar trebui să discute cu medicul lor despre posibilitatea efectuării unor teste genetice specifice și despre strategii personalizate de prevenție, care pot include tratamente medicamentoase preventive în anumite cazuri. Este important de reținut că genetica nu este un destin fix, iar alegerile de stil de viață pot avea un impact semnificativ în reducerea riscului de boli cardiovasculare, chiar și pentru cei cu predispoziție genetică.

Ce părere aveți despre impactul sportului asupra sănătății inimii? Există un echilibru între a face mișcare suficientă și a nu exagera?

Sportul și activitatea fizică regulată au un impact extrem de benefic asupra sănătății inimii. Exercițiile fizice întăresc mușchiul cardiac, îmbunătățesc circulația sanguină, reduc tensiunea arterială și nivelul colesterolului, ajută la menținerea unei greutăți ideale și reduc stresul.

În ceea ce privește echilibrul, recomandările generale pentru adulți sunt de cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Acest nivel de activitate este suficient pentru a obține beneficii cardiovasculare semnificative fără a suprasolicita organismul. Deși exercițiile intense pot oferi beneficii suplimentare, nu sunt necesare pentru toată lumea și pot prezenta riscuri pentru persoanele cu anumite afecțiuni preexistente. În final, cel mai bun sport este cel pe care îl practicăm cu plăcere și consecvență, indiferent dacă este vorba de mers pe jos, înot, ciclism sau alte activități.

Dacă ați putea da un singur sfat oamenilor pentru a-și menține inima sănătoasă, care ar fi acesta?

Dacă ar fi să ofer un singur sfat esențial pentru menținerea sănătății inimii, acesta ar fi să construiți o relație de încredere cu medicul dumneavoastră cardiolog și să urmați cu atenție recomandările sale, integrându-le într-un stil de viață pozitiv și echilibrat. Prin urmare, participați activ la îngrijirea sănătății dumneavoastră, urmând recomandările medicului, dar și cultivând relații pozitive și obiceiuri sănătoase care vă fac fericiți. Această combinație va contribui semnificativ la menținerea unei inimi sănătoase și a unei vieți împlinite pe termen lung.