Astmul bronșic este un sindrom inflamator cronic al căilor aeriene asociat cu hiper-reactivitate bronșică, ce duce la episoade recurente de wheezing (respirație șuierătoare), respirație dificilă, durere toracică și tuse apărută în special noaptea sau dimineața devreme.

Astmul poate fi declanșat de mai mulți factori de risc: se poate transmite genetic, prin aeroalergeni, factori profesionali, infecții respiratorii, fumat, poluare, obezitate, factori de mediu, efort fizic sau chiar factori emoționali.

Diagnosticul se pune pe baza simptomelor clinice ale pacientului, a istoricului său și a și a spirometriei (studiul respirației externe). Aceasta din urmă este esențială pentru diagnostic, pentru stabilirea avansării bolii și pentru urmărirea evoluției în timp.

Astmul bronșic este ușor la pacienții tineri, nefumători, care au crize tipice de sufocare însoțite de șuierături în piept și uneori de tuse cu expectorație albă, lipicioasă. Pacienții în vârstă, mai ales fumătorii, acumulează multă oboseală la efort, crize de tuse și de sufocare.

Sfaturile medicului

Există două terapii în cazul celor diagnosticați cu astm bronșic, care, spun medicii, oferă o viață normală pacientului.

„Astmul nu se vindecă, dar poate fi foarte bine controlat. Cu un tratament adecvat, pacientul trăiește o viață satisfăcătoarea. Trebuie știut că, dat fiind faptul că astmul este o boala cronică, tratamentul este unul de lung durată. De asemenea, este important ca persoanele care suferă de astm să evite factorii declanșatori. Medicația antiastmatică se împarte în două mari categorii: tratamentul cronic antiinflamator pe termen lung (terapia de control) și tratamentul de ameliorare rapidă (terapia de salvare). Corticosteroizii inhalatori reprezintă medicația cea mai eficientă în cazul astmului bronșic. Acest tip de medicamente împiedică evoluția bolii și, mai mult, reduc mortalitatea asociată bolii, care, în ciuda progreselor terapeutice înregistrate prin introducerea recentă și a terapiei biologice cu anticorpi monoclonali, încă este o realitate pentru formele de astm sever”, explică Fira Ovidiu, medic primar pneumolog la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara.

De cele mai multe ori există un alergen declanșator al astmului, dar care este dificil de recunoscut. Boala se întâlnește tot mai des în ultimii 30 de ani, în special în țările dezvoltate, la aproximativ 10-12% dintre adulți și 15% dintre copii de la nivel global. În România, boala se întâlnește la 5-7% din populație.

editor Dan Oancia