Medicii pneumologi vor să atragă atenția asupra severității acestei patologii. Gravitatea poate varia, de la simptome ușoare la forme mai severe ale bolii, care pot pune în pericol viața pacientului.

„Definiția astmului bronșic este următoarea: o boală cronică caracterizată prin inflamarea și îngustarea căilor respiratorii, care provoacă dificultăți în respirație, tuse, dureri în piept, mai ales în timpul nopții și în primele ore ale dimineții, dar și wheezing (sunete în timpul respirației)

Această afecțiune poate varia în severitate, de la simptome ușoare până la episoade severe, care pot pune viața în pericol. În ultimii ani, însă, apare tot mai des forma de astm sever sau rezistent la terapie. Această boală devine o problemă majoră de sănătate, tratamentul patologiei ajungând o preocupare esențială în domeniul pneumologiei. Mai mult, aderența scăzută la tratament, comorbiditățile sau factorii de mediu pot determina un control deficitar al bolii”, spun medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.

Conform cifrelor, în jur de 6% din populație suferă de astm bronșic, ceea ce, la nivelul României, ar însemna în jur de un milion de oameni.

Există mai mulți factori care exacerbează simptomele bolii. Din acest motiv, e foarte important consultul de specialitate în momentul în care se suspectează existența astmului bronșic.

„Principalii factori implicați în astm includ inflamația căilor respiratorii și hipersensibilitatea acestora la diferiți agenți declanșatori. Aceștia pot fi alergeni, precum polenul, acarienii, mucegaiul, iritanții chimici din mediul înconjurător, infecțiile respiratorii și exercițiul fizic intens. Factori non-alergici, cum ar fi frigul, aerul uscat sau poluarea atmosferică pot, de asemenea, agrava simptomele astmului.

Diagnosticul astmului se bazează pe istoricul medical al pacientului, simptomele raportate, examenul fizic și teste suplimentare, cum ar fi spirometria, care măsoară volumul și fluxul de aer din plămâni”, mai punctează specialiștii de la Babeș.

Din fericire, există o gamă largă de tratamente, care pot reduce semnificativ simptomele și ajută pacientul să își îmbunătățească calitatea vieții.

„Tratamentul astmului vizează controlul simptomelor și prevenirea exacerbărilor. Acesta poate include medicamente antiinflamatorii, pentru a reduce inflamația căilor respiratorii, bronhodilatatoare, pentru a lărgi căile respiratorii, și medicamente de control al simptomelor, pentru a menține astmul sub control pe termen lung”, explică medicii.

În cadrul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara sunt efectuate mai multe teste pentru stabilirea diagnosticului de astm bronșic.