Inteligența artificială și digitalizarea au fost temele principale ale unui simpozion organizat miercuri, 24 iunie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara. Printre punctele discuției s-au regăsit schimbările deja implementate în secția de ATI și în blocul operator, unde medicii s-au arătat mulțumiți de rezultatele obținute până acum.

De la dosare pe hârtie la fișe electronice integrate

Medicii au prezentat rezultatele unui proiect de digitalizare completă a ATI și a blocului operator, început în urmă cu aproape trei ani. Începutul a fost mai dificil din cauza infrastructurii vechi a spitalului, dar și a reticenței inițiale a personalului.

„Tema aleasă este una de maximă actualitate, deoarece inteligența artificială și digitalizarea influențează deja practica medicală, cercetarea, educația și comunicarea dintre medici și pacienți.

Pentru Spitalul Județean, aceste direcții nu mai sunt doar obiective de viitor, ci proiecte concrete, deja implementate. Discutăm în special despre digitalizarea secțiilor ATI și a blocului operator, aflată în funcțiune de aproximativ trei ani, care a adus rezultate importante în managementul datelor clinice”, a declarat dr. Andreea Rață, directorul medical al unității.

Concret, sistemul conectează aparatura medicală direct la fișa electronică a pacientului, astfel încât datele privind tensiunea arterială, ventilația, tratamentele administrate și evoluția clinică sunt înregistrate automat.

Înainte de implementarea sistemului, personalul medical completa manual volume mari de documente, iar găsirea unor informații despre evoluția unui pacient putea deveni dificilă, mai ales în cazul internărilor prelungite. Astăzi, majoritatea informațiilor sunt disponibile într-o singură platformă digitală.

Potrivit echipei medicale, una dintre cele mai importante schimbări a fost reducerea timpului petrecut cu activitățile administrative. Datele provenite de la monitoare, ventilatoare și alte dispozitive medicale sunt transferate automat în sistem, ceea ce le permite asistentelor să dedice mai mult timp îngrijirii directe a pacienților.

Medicii susțin că digitalizarea a contribuit și la reducerea riscului de erori. Prescripțiile sunt generate într-un format standardizat, iar sistemul poate calcula automat dozele unor medicamente în funcție de greutatea pacientului și poate afișa informații privind administrarea sau ajustarea tratamentului.

După un an de utilizare, personalul medical a raportat un nivel ridicat de satisfacție, în special datorită reducerii muncii administrative.

În cadrul simpozionului au fost prezentate și rezultatele unui studiu realizat în secția ATI Politraumă, care a comparat situația dinainte și după introducerea sistemului digital. Analiza a inclus peste 100 de pacienți tratați în cele două perioade.

Datele prezentate arată că durata mediană de spitalizare în Terapie Intensivă a scăzut de la 13 zile înainte de digitalizare la șase zile după implementarea sistemului. De asemenea, medicii au observat o reducere a unor infecții asociate îngrijirilor medicale și o scădere a numărului de zile în care pacienții au necesitat ventilație mecanică.

Noul asistent digital pentru pacienți și medici

Un alt proiect prezentat la eveniment este platforma ZenAIOS, un sistem bazat pe inteligență artificială care urmează să fie implementat la nivelul întregului spital și care este disponibil pe site-ul unității timișorene. Prima unitate în care a fost implementat acest sistem a fost Spitalul Județean din Oradea. În forma actuală, platforma include un asistent virtual destinat pacienților, capabil să ofere informații despre programări, documente necesare, investigații și serviciile disponibile în spital.

Potrivit datelor prezentate în cadrul simpozionului, aproape 4.000 de persoane au interacționat deja cu chatbotul în perioada de testare. Oamenii au adresat diverse întrebări despre disponibilitatea anumitor medici pentru programări, explicații despre anumite simptome și recomandări legate de specialitățile la care trebuie să se adreseze.

Reprezentanții proiectului susțin că următoarele etape vor include instrumente dedicate medicilor și managerilor de secție, care ar putea automatiza o parte dintre activitățile administrative și ar putea facilita accesul la protocoale medicale și analiza datelor clinice.

Concluzia prezentărilor din cadrul evenimentului a fost că inteligența artificială nu este prezentată ca un înlocuitor al personalului medical, ci ca o tehnologie care poate reduce timpul alocat sarcinilor birocratice și poate oferi acces mai rapid la informațiile necesare pentru îngrijirea pacienților.

Simpozionul s-a încheiat cu prezentarea volumului „Evoluția dialogului medic-pacient: Impactul AI”, semnat de prof. dr. Gheorghe Ioan Mihalaș. Acesta a vorbit despre modul în care inteligența artificială începe să influențeze comunicarea dintre medici și pacienți, într-un context în care tot mai multe persoane caută informații medicale și recomandări cu ajutorul unor platforme bazate pe AI.

Totuși, profesorul a atras atenția că aceste instrumente pot oferi sprijin și acces rapid la informații, însă nu pot înlocui experiența medicală și nici relația directă dintre medic și pacient.