Evaluarea pneumologică este obligatorie pentru șoferii profesioniști ce au permis de conducere categoriile C și E. În primă fază, în cadrul consultului, medicul specialist trebuie să stabilească dacă ar fi nevoie sau nu de un test de apnee în somn, afecțiune care presupune existența unor pauze respiratorii frecvente, cu o durată de peste 10 secunde, în timpul somnului. De cele mai multe ori se manifestă și cu o scădere bruscă a oxigenului în sânge. Pentru șoferi, riscul cel mai mare ar fi oboseala excesivă asociată.

„Unul dintre motivele pentru care este necesară o asemenea investigație e numărul mare de accidente cauzate de oboseala șoferilor. Mai mult, este și urmarea armonizării legislației din România cu cea europeană, care e foarte strictă în acest domeniu. Aproape 30 la sută dintre șoferii profesioniști suferă de apnee în somn. De aceea, cei care au permise pentru anumite categorii trebuie să fie consultați de către medicul pneumolog. Ei vor completa un chestionar de screening. Rezultatul acestui chestionar coroborat cu cel al unor analize de sânge ne va arată dacă există vreo suspiciune de apnee în somn. Sunt, însă, și câteva criterii care pot duce direct la o indicație de consult pentru acest sindrom. Vorbim de vârsta, sex, și asta pentru că bărbații au o predispoziție mai mare, greutatea, obezitatea fiind o altă cauză posibilă, la fel ca și circumferința gâtului. Persoanele cu gât gros au, în general, cai respiratorii mai înguste”, spune S.L. dr. Ștefan Mihaicuță, medic primar pneumolog Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara.

Rezultatul unor alte afecțiuni?

Potrivit specialiștilor, apneea în somn poate fi de la moderată la severă. Pe lângă episoadele de oprire a respirației, aceasta se poate manifesta și prin sforăit zgomotos, insomnii, somnolență, nervozitate, oboseală accentuată pe timpul zilei, dificultăți de concentrare și depresie. În plus, tot medicii spun că sindromul de apnee în somn poate fi și un rezultat al altor afecțiuni, precum hipertensiunea arterială, diabetul, diferite boli cronice de plămâni, AVC sau Parkinson. Aceasta poate fi cauzată însă și de consumul de droguri, alcool, fumatul și chiar congestia nazală.

„Din păcate, puțini sunt cei care înțeleg ce consecințe poate avea această boală. Iar efectele sunt pe termen lung. Confirmarea bolii se face în urma unei polisomnografii, un test în care pacientul este conectat la un aparat care îi monitorizează activitatea cerebrală, inima și plămânii. Se urmăresc tiparele de respirație, mișcările brațelor și concentrația de oxigen în timpul somnului. Pentru aceasta este însă necesară internarea în spital. Există însă și varianta simplificată a acestei investigații, prin care testul se poate efectua la domiciliu cu ajutorul unui aparat portabil, care nu are însă aceeași sensibilitate și complexitate ca polisomnograful. Trebuie spus că șoferii care au o asemenea afecțiune confirmată necesită un aviz autorizat. Asta nu înseamnă că nu pot să își desfășoare activitatea, dar necesită administrarea unui tratament care presupune fie folosirea unor dispozitive speciale de tip CPAP, adică poartă o masca ce acoperă gura și nasul și care permite ajustarea presiunii la timpii respiratorii. Evident, trebuie evitate alcoolul, calmantele și trebuie să existe o scădere în greutate. Există, însă, și un tratament chirurgical pentru cazurile severe de apnee”, mai spune Ștefan Mihaicuță.

La Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara, există încă din anul 2000, un laborator de somnologie în cadrul căruia pot fi făcute investigațiile necesare depistării sindromului de apnee în somn. Tot aici, consulturile de specialitate pot fi făcute chiar și în cadrul ambulatoriului.