Somnolența excesivă în timpul zilei și apariția tulburărilor de atenție sunt două dintre consecințele sindromului de apnee care pot avea urmări dintre cele mai grave. El se manifestă prin pauze respiratorii în timpul somnului, care se repetă în mod frecvent, au o durată mai mare de 10 secunde și dau treziri din cauza scăderii bruște a oxigenului din sânge.

O clasificare de gen arată că afecțiunea este mai răspândită în rândul bărbaților: între 10% și 17% dintre bărbați au apnee, în timp ce la femei procentul este mai mic, cuprins între 3% și 9%.

„Practic, în timpul somnului se îngustează căile aeriene superioare, iar această obstrucție poate fi completă, și atunci vorbim de apnee, sau parțială, și în cazul acesta avem de-a face cu hipopnee. Cei mai expuși la o asemenea afecțiune sunt bărbații de vârstă medie, persoanele obeze, cele cu o circumferința a gâtului mai mare de 43 de cm, dar și pacienții cu boli cardiovasculare ori cei cu istoric familial cu această afecțiune. Manifestările sunt simple: sforăit zgomotos, senzația de sufocare în timpul somnului, oprirea respirației timp de câteva secunde, somnolență puternică în timpul zilei, amețeală și deficit de atenție”, spune dr. Diana Velescu, medic specialist pneumolog la Spitalul Clinic CF Timișoara.

Pacienții cu apnee au un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială rezistentă la tratament, accident vascular cerebral, infarct miocardic, diabet zaharat, depresie și chiar impotență.

Spitalul Clinic CF Timișoara are în dotare un poligraf portabil pe care pacienții îl pot primi spre utilizare acasă, în mod gratuit, în urma unei programări pentru consult la Cabinetul de Pneumologie. Programarea se face telefonic, de luni până vineri, în intervalul orar 8-15, la numărul: 0742.892.352 sau 0758.608.135.

„De cele mai multe ori, pacienții vin pentru consult după ce partenerele de viață le spun că sforăie foarte mult, foarte puternic și că li se oprește respirația secunde bune. Somnul este în acest caz fragmentat, scade saturația de oxigen și are loc o alterare a funcției cognitive. Pentru a stabili diagnosticul de Sindrom de Apnee în Somn Obstructivă (SASO) le oferim pacienților un aparat, practic, un poligraf portabil pe care să îl folosească în timpul nopții, acasă. Acesta are 4 canale care măsoară nivelul de oxigen în sânge, fluxul de aer, efortul respirator, frecvența cardiacă și poziția corpului, înregistrând, evident, și sforăitul. Odată ce aparatul este recuperat de la pacient, informațiile obținute în urma monitorizării nocturne ne vor spune dacă este vorba de o formă ușoară (atunci când avem între 5 și 15 evenimente, opriri, pe oră), de o formă medie (între 15 și 29 de opriri pe oră) sau de o formă severă de apnee (de peste 30 de opriri pe oră). În funcție de aceste rezultate, putem începe tratamentul”, mai spune dr. Diana Velescu.