Ziarele locale sunt o ţintă pentru investitorii străini

Sute de titluri, trei jucători puternici, multe demersuri de consolidare şi planuri de viitor. Acesta este peisajul presei locale din România. Grupul german European Media Investment AG, divizia de print a Media Pro şi compania Inform Media îşi marchează teritoriul.

În ultimii ani, se poate observa o investiţie majoră de capital străin pe piaţa localelor din România, un fenomen care s-a produs cu mulţi ani în urmă pe pieţele din Europa de Est. Este o şansă a publicaţiilor locale să iasă de sub controlul oamenilor politici din zonă şi să se profesionalizeze.

Mişcările de pe piaţa ziarelor locale ale European Media Investments (EMI) AG, divizia din România a EMI Deutschland reflectă tendinţa de concentrare de pe piaţa presei scrise. Între timp, compania a prins viteză… ca un automobil nemţesc. Grupul media deţine acum pachetul majoritar de acţiuni al cotidienele din Moldova, „Ziarul de Iaşi”, „Viaţa Liberă” (Galaţi) şi „Obiectiv” (Vaslui).

Achiziţionarea la sfârşitul lui 2006 a „Monitorului de Alba”, „Monitorului de Sibiu” şi „Monitorului de Cluj” relevă poziţionarea trustului în competiţie directă cu grupul de origine austriacă Inform Media, care are în portofoliu cele mai multe titluri din partea de vest a României. La aceste cotidiene cumpărate de EMI se adaugă şi săptămânalul „Monitorul de Mediaş”.

Conform reprezentanţilor EMI, firma va continua să inves­tească în piaţa de print de pe plan local pentru a-şi consolida poziţia în raport cu ceilalţi competitori, vizând o extindere în peste 20 de judeţe ale ţării. Interesant este faptul că grupul german a preluat în principal doar companii de presă care au deja un parteneriat cu regia de publicitate ARBOmedia.

Se spune că Inform Media este cel mai mare trust media de pe piaţa locală. Modelul grupului austriac este interesant. Pe lângă cotidiene şi săptămânale, Inform Media a investit în două tipografii (Alba Iulia şi Timişoara) şi într-un proiect aflat la început de drum: gratuitele.

Inform Media atacă piaţa cu „gratuitele”

În acest moment, trustul este prezent în şase judeţe din partea de vest a României şi are un portofoliu destul de impresionant. Acesta deţine şase cotidiene în limba română, „Timiş Expres”, „Arad Expres”, „Jurnal Bihorean”, „Timpul”, „Cuvântul liber” şi „Adevărul de Arad”, două în limba maghiară, „Bihari Naplo” şi „Szatmari Friss Ujsag”. La acestea se mai adaugă săptămânale de mică publicitate precum „Publitim Timişoara” şi „Bazar Bihorean”. Businessul companiei nu se opreşte aici. A lansat anul acesta şi câteva titluri locale gratuite: „Expres” – în Arad, Timişoara, Cluj şi Hunedoara.

Un jucător puternic pe piaţă rămâne însă Publimedia Internaţional, divizia de print a trustului lui Adrian Sârbu. Grupul operează şapte titluri locale precum „Ziarul Clujeanului”, „Clujeanul”, „Bănăţeanul”, „Bihoreanul”, „Sibianul”, „Ieşeanul” şi „Hunedoreanul”, toate săptămânale. Potrivit directorului general al PubliMedia, Cosmina Noaghea, „ziarele deţinute de PubliMedia sunt dedicate comunităţii locale, nu merg pe aceeaşi structură ca şi cele centrale pentru că ponderea informaţiei locale ocupă cea mai mare parte.”

Ziarele locale mai au de crescut

Aceste publicaţii mai au însă de învăţat de la „surorile” lor mai mari şi mai experimentate pe piaţa de print. Ioana Avădani, directoarea Centrului de Jurnalism Independent, crede că ziarele locale ar putea să rivalizeze cu titluri centrale dacă ar acorda mai multă atenţie conţinutului. „Aceastea se poate bate cu arme egale pe piaţa online, cu condiţia să aibă un conţinut de calitate”, declară Avădani.

Ziarele mai au de crescut şi la nivel de consum de publictate. „Presa locală reprezintă aproximativ 20% din totalul bugetelor alocate ziarelor la nivel naţional şi local. De-a lungul celor patru ani în care ARBOmedia a gestionat vânzarea de spaţiu publicitar la nivelul acestui tip de vehicul procentele au fost în continuă creştere, la fel ca şi dorinţa unor noi advertiseri de a fi prezenţi în comunităţile locale” spune directorul general al ARBOmedia şi al EMI, Silviu Ispas.

Businessul acestui tip de media are şi multe puncte slabe. Primul, din perspectiva lui Ispas, este instabilitatea unor titluri de pe piaţă care dispar la scurt timp după apariţie. Cel de-al doilea are impact asupra profiturilor din publicitate: aceste publicaţii nu sunt consumate direct şi zilnic, iar persoanele care se ocupă de marketing şi comunicare sunt în Bucureşti şi au contact cu ziarele locale doar cu ocazia unor prezentări dedicate sau atunci când au machete programate şi primesc monitorizarea.