Documentul, intitulat „EduCAd – Noi instrumente pentru strategia națională privind educația continuă a adulților din România”, este primul studiu amplu de acest gen realizat în țară.

El a fost realizat pe un eșantion de 4.000 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă (+15 ani), și a evaluat două competențe-cheie: literația (abilitatea de a înțelege și folosi informațiile scrise) și numerația (capacitatea de a lucra cu cifre și concepte matematice de bază).

„Școala de altădată”, un mit

Contrar nostalgiei legate de „școala de pe vremuri”, studiul arată că cei mai afectați de lipsa competențelor de bază sunt persoanele de peste 50 de ani, în special cele care aveau peste 30 de ani în momentul Revoluției din 1989.

În această categorie, peste jumătate dintre respondenți sunt în zona analfabetismului funcțional sau a riscului de analfabetism atât la literație, cât și la calcul.

De exemplu, în rândul persoanelor de peste 65 de ani, aproape 43% nu pot efectua calcule simple, iar alți 13% sunt într-o zonă de risc. Situația este mai bună la literație, dar și aici, 30% sunt în zona analfabetismului funcțional.

Tinerii stau mai bine, dar nu foarte bine

Tinerii între 15 și 34 de ani au cele mai bune rezultate, însă chiar și în acest segment, 30% nu ating un nivel satisfăcător de înțelegere a textelor sau de calcul. Astfel, problema analfabetismului funcțional nu este limitată doar la generațiile mai în vârstă.

Educația face diferența: cu cât nivelul de școlarizare este mai mare, cu atât rezultatele sunt mai bune

Studiul evidențiază că nivelul educațional influențează puternic rezultatele: 78% dintre persoanele cu studii superioare ating un nivel avansat la literație, comparativ cu doar 38% dintre cei care au finalizat cel mult gimnaziul. De asemenea, locuitorii din mediul urban și cei care au participat recent la cursuri de formare obțin scoruri mai bune decât cei din mediul rural sau fără acces la educație continuă.

Un test similar cu PISA, dar pentru adulți

Raportul a fost realizat în cadrul unui proiect mai amplu, cu finanțare europeană, desfășurat de Ministerul Educației în parteneriat cu SNSPA, și a stat la baza elaborării Strategiei naționale pentru educația continuă a adulților 2024–2030.

Deși SNSPA, în calitate de partener, a anunțat realizarea „primului proiect de testare a competențelor cognitive cheie ale adulților din România, pe un eșantion reprezentativ la nivel național”, rezultatele acestui studiu nu au fost făcute publice până în prezent. Rezultatele raportului vin în contextul în care România a aprobat, în premieră, participarea la PIAAC, evaluarea internațională derulată de OCDE, considerată „PISA pentru adulți”.