Câte bordeie cu antenă tv, atâtea… concepte editoriale pentru programele de ştiri. Fie că este vorba de investiţii în echipamente tehnice, fie că numărul emisiunilor de ştiri s-a mărit, bătălia cea mare între ştiriştii televiziunilor se dă pe concepte. Posturile care mizează pe senzaţional au cele mai mari audienţe. În schimb, cele sobre câştigă în credibilitate.
Pro TV şi Antena 1 au ştiri de „fapt divers”. Conform unui raport publicat la începutul acestui an de Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), care a analizat oferta ştirilor de pe piaţă în perioada noiembrie 2006 – ianuarie 2007, Pro TV a difuzat cele mai multe ştiri de “fapt divers”. Acesta se regăsea în ştiri în proporţie de 11,36%, faţă de 4,13%, cât reprezenta politica.
Evident, peisajul ştirilor nu s-a schimbat de atunci. Alexandru Donovici, Chief Assignment Desk la Ştirile Pro TV, confirmă abundenţa acestor subiecte: „Aşa cum ştim cu toţii, cea mai mare audienţă o fac evenimentele grave, cu urmări dramatice. Nu ne dorim asta, nu vrem să ne ocupăm neaparat de crime, accidente, inundaţii şi alte grozăvii. Acestea se întâmplă şi oamenii vor să ştie despre ele. Aşa că, evident, nu le putem ignora”.
Potrivit aceluiaşi raport al AMP, Antena 1 avea ştiri de „fapt divers” în proporţie de 9,11%, în timp ce ştirile din domeniul social se regăseau în procent de 5,17. Totuşi, potrivit Adrianei Pava, redactor-şef adjunct la Observator, „socialul, evenimentul şi economicul oferă cele mai multe şi mai de impact subiecte”.
Ca şi concept, Observatorul se vrea credibil şi „cel mai bun prieten”, cu alte cuvinte, formator de opinie.
Alte posturi tv care „mixează” divertismentul cu socialul sunt Naţional TV, B1 TV, Kanal D şi Prima TV, canale care nu au ajuns încă la reţeta celui mai potrivit „ambalaj” pentru ştiri pentru a intra în competiţie directă cu Pro TV şi Antena 1.
Jurnalul TVR 1 caută empatia publicului
Posturile cu ştiri sobre sunt TVR 1, Realitatea TV, Antena 3 şi N24. Acestea nu mizează pe spectaculozitatea ştirilor şi nu speculează emoţionalul.
La TVR 1 situaţia este mai „delicată” în ceea ce priveşte conceptul. Potrivit Mădălinei Rădulescu, director interimar al Departamentului Ştiri, „chiar dacă actuala conducere a Departamentului Ştiri este în interimat, au început deja primele schimbări în sensul prezentării ştirilor pe calupuri: social, economic, politic”.
Deşi rapotrul AMP arată că TVR 1 avea 12% ştiri din domeniul politic şi 8,02% din social, Mădălina Rădulescu spune că reporterii postului public de televiziune acordă, „în ultima perioadă, o atenţie sporită problemelor sociale. Jurnalele se doresc a fi mai flexibile, cu ştiri de ultimă oră, dar şi mai empatice cu publicul, cu preocupările şi problemele zilnice ale acestuia.”
„Realitatea TV s-a impus, în primul rând, ca o platformă de dezbatere a politicienilor, a specialiştilor din administraţie pe problemele importante ale României. Imaginea şi credibilitatea au venit odată cu abordarea absolut corectă, neutră a evenimentelor politice”, spune Robert Tătăruş, director general Realitatea TV. Afirmaţiile lui confirmă datele din raportul AMP, potrivit cărora Realitatea TV difuzează 18,48% ştiri politice.
Programele de ştiri vânează tineri
Televiziunile generaliste sunt, din start, cu un pas înaintea celor care se plasează pe nişa de ştiri. Acestea se adresează unui public mai variat şi, deci, mai mare. Pro TV nu încetează goana după rating, dorindu-şi, pentru programele de ştiri, un public format din „toţi oamenii activi”. „Suntem interesaţi de tinerii care cresc, învaţă şi se formează cu noi, dar îi vizăm şi pe cei trecuţi de prima tinereţe”, spune Alexandru Donovici.
La rândul său, redactorul-şef adjunct al Antenei 1 spune că aşteaptă, la Observator, românii cu pregătire medie şi superioară. „Oameni care trăiesc într-un iureş, sunt presaţi de timp şi vor să vadă ştiri-spectacol. Românii nu se mai uită azi la televiziunile generaliste ca să se informeze. Pentru asta sunt radiourile şi televiziunile de nişă, gen Antena 3″, mai spune Adriana Pava. Acelaşi public activ este vizat şi de Naţional TV, B1 Tv şi Prima TV.
Deşi, în prezent, Kanal D are la ştiri telespectatori cu vârste de peste 45 de ani (65% din public), Mihaela Antoche, directorul departamentului de ştiri al Kanal D, spune că postul şi-a propus să atragă un public mult mai dinamic şi mai tânăr.
Realitatea TV are un public “limitat natural” de nişa de ştiri, dar format din telespectatori maturi, cu educaţie, venituri peste medie şi având funcţii de conducere. „Suntem un canal cu public de peste 25 de ani, foarte valoros pentru noi şi, sper eu, şi pentru agenţiile de publicitate”, afirmă Robert Tătăruş.
Ştiriştii stau cu ochii pe concurenţă?
Lupta, din punct de vedere al audienţelor, se dă între Pro TV, Antena 1 şi TVR 1. Dacă ştiriştii din Mediapro sunt mai relaxaţi, Ştirile Pro TV ocupând poziţia de lider al audienţelor atât la nivel urban, cât şi naţional, Antena 1 „ţine aproape”. „Prin tradiţie, Observatorul se luptă în special cu Ştirile Pro TV. Dincolo de audienţe şi fără ipocrizie, Observatorul oferă, de cele mai multe ori, un produs de mai mare greutate decît concurenţii noştri”, consideră Adriana Pava.
Emisiunile informative ale TVR 1 nu sunt în concurenţă, prin selecţia ştirilor, cu cele ale posturilor comerciale. Totuşi, „ca poziţionare orară, jurnalul de la ora 19 se difuzează în paralel cu Ştirile Pro TV şi Observatorul Antenei 1 şi evident că, atunci când abordăm subiecte pe care şi celelalte posturi le tratează, trebuie să fim, din punct de vedere jurnalistic, mai buni ca ei”, spune Mădălina Rădulescu.
Unii încearcă să salveze audienţele prin plasarea orară a ştirilor în aşa fel încât să nu se suprapună cu programele altor staţii. „În momentul de faţă, N24 şi-a construit grila de programe astfel încât principalele jurnale ale serii să fie poziţionate pe intervale orare în care celelalte televiziuni concurente, Antena 3 şi Realitatea TV, difuzează emisiuni de dezbatere”, afirmă directorul de ştiri al Centrului Naţional Media.
Emisiunea „Ştiri” cu Gabi Georgescu (N24) începe la ora 20 şi durează o oră, timp în care Realitatea TV difuzează emisiunea de dezbateri „Realitatea zilei” (ora 20,05), prezentată de Răzvan Dumitrescu, iar Antena 3 are talk-show-ul „Ştirea zilei” (ora 20,05), cu Gabriela Vrânceanu Firea.
Un jucător atipic este B1 TV, care a ales un format ce nu concurează cu programele de ştiri clasice ale posturilor generaliste. Emisiunea „Şase! Vine presa” este una de dezbatere.
„Nu se poate vorbi de programe concurente, dat fiind formatul unic al emisiunii în România: două ore de dezbateri în direct cu invitaţi diverşi şi subiecte de interes”, spune Mădălina Ilinca, producător executiv al departamentului de ştiri B1 TV.
Indiferent de cât de tare îşi laudă „marfa”, ştiriştii au viaţă grea cu ratingul. Până la urmă, conţinutul, calitatea şi gradul de interes al ştirilor sunt judecate de public. Ca la piaţă… Fiecare muşteriu trece de la o tarabă la alta şi cumpără (rămâne cu telecomanda) de la cea care îi oferă o marfă pe placul său.
Care sunt conceptele editoriale ale ştirilor de televiziune
Spectacolul vieţii”, împachetat cu emoţii
Conceptul Ştirilor Pro TV se bazează pe info-tainment. În traducere liberă, informaţie cât mai multă, prezentată cât mai spectaculos. Producătorii pornesc de la ideea că „viaţa în sine este un spectacol” şi că însăşi România este un spectacol, în care niciun eveniment nu trebuie pierdut. Ştirile Pro TV încearcă să arate telespectatorilor ce se întâmplă important în România şi în lume. Miza programului este de a surprinde cât mai bine aşa-numitul „spectacol al vieţii”, ambalat cât mai atractiv.
Observatorul se vrea un prieten sincer
Principalul produs al Departamentului de Ştiri al Antenei 1 este Observatorul, care difuzează cele mai importante şi relevante evenimente ale zilei. Spre deosebire de competitori, acesta încearcă nu doar „să arate”, ci şi „să afirme”. Producătorii susţin că Observatorul se doreşte a fi „cel mai bun prieten” al telespectatorilor, mizând pe credibilitate, şi arată „viaţa aşa cum este ea, ce explică sincer şi direct, cu riscul de a supăra”. Observatorul doreşte ca ceea ce spune să fie luat în seamă.
Mai multe ştiri cu subiecte sociale
Actuala conducere interimară de la Deparatamentul de Ştiri al TVR1, Mădălina Rădulescu, mizează pe zona socială, economică şi politică. În ultima perioadă, problemele sociale au fost mai mult în atenţia reporterilor TVR1, fără a neglija subiectele politice şi economice. Producătorii acordă mai mult spaţiu ştirilor cu subiecte ce vizează actualitatea europeană şi internaţională. Prin lege, TVR are datoria „de a asigura pluralismul politic şi de opinie, şi de a promova valorile democraţiei.”
„Forever news”, pe Realitatea TV
Din această toamnă, Realitatea TV a introdus jurnale la fiecare jumătate de oră, în intervalul orar 6.00-16.00, urmând conceptul „forever news”.
Jurnalul de la ora 18 este primul program de ştiri al serii, precedat de „Editorii Realităţii”, un format neconvenţional în care jurnaliştii descriu povestea zilei, adică povestea din spatele ştirii. La ora 21.00 se difuzează principalul Jurnal al serii, iar la miezul nopţii se transmite o sinteză a evenimentelor zilei.
Un program în care se dezbat ştirile
Principala emisiune informativă a postului B1 TV este „Şase! Vine presa”. Pe parcursul a două ore se prezintă evenimentele importante ale zilei. Analiza evenimentelor se face cu ajutorul unor invitaţi care provin, de obicei, din mediile politic, mass-media, sport sau monden.
Se vrea un program-dezbatere pe înţelesul tuturor. Producătorii susţin că este un format original în oferta de programe de pe piaţă. Gazdele acestei emisiuni sunt Mădălina Ilinca şi Mbela Nzuzi.
Sunt abordate şi subiecte de divertisment
Principalul jurnal reprezintă o sinteză a evenimentelor zilei, cuprinzând evenimentul curent, transmisiuni directe şi, pe larg, evenimentul principal al zilei. Acesta din urmă poate fi din zona socială, administraţie, politică, economie, business.
Nu sunt ocolite nici subiectele mai „uşoare” din diverstiment (bârfe, scandaluri, prezentări de modă, recorduri, lansări de filme). Liniile principale pe care le definesc ştiriştii de la Naţional TV sunt: promptitudine, mobilitate, informare şi dinamism.
La sfârşitul zilei se face sinteza
Seara, în două jurnale de câte o oră, se realizează o sinteză a zilei, fiind prezentate, pe larg, toate subiectele importante de peste zi, atât din ţară, cât şi din lume. În aceste programe se anunţă şi principalele evenimente ale zilei următoare.
Dimineaţa, în emisiunea „Dimineaţa de Ştiri”, sunt prezentate întâmplările petrecute în timpul nopţii în Bucureşti şi în ţară. După-amiză, ştirile importante sosite din ţară sunt reunite într-un „Jurnal regional”, fiind transmise de corespondenţii zonali.
Kanal D şi-a relansat programul de ştiri
În septembrie, Kanal D a relansat Jurnalul de Ştiri de la ora 18,30 şi a introdus două jurnale matinale. În aceste programe sunt introduse informaţii de ultima oră, evenimente de actualitate, date meteo, ştiri din lumea afacerilor, utilitare, divertisment, oferte de petrecere a timpului liber.
Ştirile de la 18.30 se vor un program „premium” al staţiei, care prezintă „analitic” cele mai importante evenimente ale zilei. Kanal D a debutat în România, în februarie a.c., cu un program de ştiri mondene.
Citiți principiile noastre de moderare aici!