Conform celor mai recente estimări ale Eurostat, valabile pentru anul 2023, în Uniunea Europeană se irosește anual o cantitate semnificativă de alimente – aprox. 130 de kilograme pe cap de locuitor, adică peste 58 de milioane de tone de mâncare aruncate în total la gunoi.

Din această cantitate, mai mult de jumătate provine din gospodării – în medie 69 de kilograme per persoană – restul fiind generat pe parcursul lanțului alimentar, de la producție la retail și servicii alimentare.

În Germania, în 2023, s-au aruncat la gunoi peste 10 milioane de tone de mâncare, cel mai mult de la nivelul UE. Cantități similare au fost risipite și în Franța (peste 9 milioane de tone) și Italia (peste 8 milioane de tone). România este pe la jumătatea clasamentului, cu aproape 3,5 milioane de tone.

Contextul european arată cât de mare este problema în ansamblu și de ce măsurile luate de fiecare dintre noi pot avea un impact real în reducerea risipei, mai ales în perioadele festive – și asta pentru că sărbătorile vin cu mese bogate, dar și cu multă mâncare aruncată. Cu puțină organizare și câteva obiceiuri simple, risipa alimentară poate fi redusă semnificativ, fără să stricăm din bucuria specifică Crăciunului sau Anului Nou.

În această perioadă suntem obișnuiți să gătim mai mult „ca să fie”, cumpărăm impulsiv și ajungem, de multe ori, să aruncăm alimente bune. Risipa nu înseamnă doar mâncare pierdută, ci și bani cheltuiți inutil și timp pierdut.

Primul pas pentru a evita excesul începe înainte de a intra în magazin. O listă clară de cumpărături, făcută în funcție de numărul real de persoane și de mesele planificate, reduce tentația de a umple coșul „pentru orice eventualitate”. De multe ori, tocmai aceste produse cumpărate „în plus” ajung la gunoi după sărbători.

Un alt obicei util este gătitul în cantități mai mici sau împărțirea preparatelor pe mai multe zile. Mesele festive nu trebuie să impresioneze neapărat prin cantitate, ci prin diversitate și gust. În loc de cinci-șase feluri gătite simultan, două-trei preparate bine alese pot fi suficiente.

Resturile alimentare pot fi salvate dacă sunt depozitate corect. Mâncarea pusă rapid la frigider, în recipiente închise, rezistă mai bine și poate fi consumată în siguranță în zilele următoare. Dacă puneți și o etichetă cu data preparării e și mai bine pentru că ajută să evităm situațiile în care uităm ce se află în figider sau cămară.

O soluție la îndemână este reinventarea preparatelor. O friptură care nu a fost mâncată în totalitate poate deveni umplutură pentru sandvișuri, legumele gătite pot fi transformate în supe-cremă sau piureuri, iar cozonacul uscat poate fi refolosit în deserturi simple. Creativitatea în bucătărie înseamnă, de multe ori, mai puțină risipă.

Dacă știi că ai gătit prea mult, o variantă este să împarți mâncarea cu familia, vecinii sau prietenii. În multe comunități există și inițiative locale sau grupuri online unde alimentele neconsumate pot fi oferite nevoiașilor.

Nu în ultimul rând, congelarea este un aliat de nădejde. Multe preparate tradiționale pot fi congelate în porții mici și consumate ulterior, fără a-și pierde din gust și fără a reprezenta un pericol. În plus, puteți congela și ingredientele cumpărate în exces, nu doar preparatele în sine.

Reducerea risipei alimentare nu înseamnă să renunțăm la mesele festive, ci să le facem mai responsabile.