Sondajul “Percepţii şi atitudini la adresa democraţiei în România” arată că pompierii reprezintă instituţia publică cu cel mai mare nivel al încrederii în rândul românilor, cu 89% încredere. Aceştia sunt urmaţi de Biserică-80%, Armată-73%, Jandarmerie-63% şi mass-media cu 61%. La polul opus, cel al neîncrederii, conduc partidele cu un capital de încredere de numai 12%, urmate îndeaproape de Guvern-13%, Parlament-14% şi Preşedinţie-17%.
“Niciodată încrederea în Preşedinţie nu a fost atât de scăzută, doar în noiembrie 2000 mai era de 19%. Cu această excepţie, încrederea în preşedinte a fost mereu în jur de 50%. În schimb, se observă că încrederea în sindicate şi ONG-uri este de două ori mai mare decât încrederea în partide”, a constatat directorul APD, Cristian Pârvulescu. Acesta a spus că încrederea în instituţiile coercitive ale statului rămâne în continuare mare. “Există încrederea în cei care asigură ordinea. Jandarmerie, Poliţie, SRI. Majoritatea publicului nu face distincţie între instituţii, atâta timp cât e vorba de ordine”, a spus Pârvulescu.
La întrebarea “Consideraţi că România în momentul de faţă se îndreaptă într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?”, 80% dintre cei chestionaţi de către CCSB cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită, în timp ce doar 12% au optat pentru varianta optimistă. Activismul social al românilor rămâne destul de mic, doar 8% dintre ei precizând că sunt membri ai unor organizaţii sau asociaţii care nu le aduce venit, precum ONG-uri, sindicate, partide sau asociaţii profesionale.
În cadrul secţiunii dedicate mass-media, sondajul arată că 86% dintre respondenţi apreciază că presa este destul de importantă sau foarte importantă pentru democraţie. De asemenea, 62% dintre ei cred în independenţa presei, iar 69% consideră că mass-media serveşte interesele populaţiei. Principala sursă de informaţie rămâne televiziunea pentru 71% dintre respondenţi. Internetul depăşeşte presa scrisă, cu 13% faţă de 9%, în timp ce radioul este prima sursă de informare pentru 6%. În schimb, interesul pentru politică este relativ redus, 38%. Pe de altă parte, 59% dintre cei chestionaţi au admis că discută relativ des pe marginea unor subiecte de sorginte politică. În aceeaşi măsură, majoritatea crede că i se întâmplă rar ca politica să li se pară atât de complicată încât să nu o înţeleagă. În schimb, percepţia dezacordului cu clasa politică este ridicată. La întrebarea “Cât de des credeţi că politicienii gândesc la fel ca oameni ca dumneavoastră?”, 83% dintre respondenţi au răspuns “niciodată” sau “doar uneori”.
Un alt rezultat al sondajului CCSB este constatarea că se conturează o majoritate solidă pentru introducerea votului obligatoriu, de 60%, în timp ce doar 36% la se opun. În general, românii sunt reticenţi faţă de scăderea vârstei de vot, doar 30% susţinând coborârea acesteia la 16 ani, în timp ce 65% cred că tinerii între 16 şi 18 ani nu au maturitata necesară pentru a le fi acordat dreptul la vot. De asemenea, cercetarea sociologică a arătat că încrederea în corectitudinea alegerilor în România a scăzut dramatic. Astfel 80% dintre cei chestionaţi susţin că în România se fraudează alegerile, doar 10 % au opinia contrară, în timp ce 10% nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Directorul Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu a apreciat că acesta este un semnal îngrijorător pentru democraţia românească în condiţiile în care neîncrederea în alegeri nu a depăşit niciodată până acum 61%, la începutul anului 2009.
Sursa: Realitatea.net
Citiți principiile noastre de moderare aici!