Totodată, 55,8% dintre respondenți consideră că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, în timp ce 34,5% cred că a fost un lucru rău. Jumătate dintre cei intervievați sunt de părere că în comunism accesul la educație era mai facil. Pe de altă parte, 80,9% cred că în acea perioadă exista mai puțină libertate.

Școala este sursa de informare despre comunism pentru doar 7% dintre români, clasându-se pe locul trei după bunici, părinți sau din propria experiență. Majoritatea celor care au învățat despre comunism la școală sunt tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, cu studii medii și un nivel ridicat de trai.

În privința corupției, 65% dintre respondenți consideră că era mai puțină corupție în timpul comunismului. De asemenea, 85,1% cred că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989.

Un alt aspect relevant al sondajului este legat de existența partidelor cu mesaje pro-comuniste. Astfel, 57,8% dintre români consideră că în prezent există astfel de partide politice. În rândul acestora, majoritatea sunt tineri între 18 și 29 de ani (65% au studii superioare), 60% locuiesc în mediul rural, iar 72% declară că au un nivel de trai ridicat.

În schimb, 26,5% dintre cei intervievați nu cred că există partide cu mesaje pro-comuniste. Din acest grup, 27% au vârste între 30 și peste 60 de ani, 30% au studii medii, iar tot 30% locuiesc în București.

Președintele României, Nicușor Dan, a comentat rezultatele studiului spunând că acestea „arată cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea onestă cu cetățenii”.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, prin interviuri telefonice (CATI). Eroarea maximă admisă este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.