Guvernul a încercat fără succes să-şi asume răspunderea pe Legea educaţiei după ce Curtea Constituţională a decis că un astfel de demers ar încălca legea fundamentală a României. Între timp, parlamentarii, inclusiv cei ai PDL, au adus modificări importante actului normativ iniţiat de ministrul Daniel Funeriu.
Membrii Comisiei de învăţământ au dezbătut 105 articole, dintr-un total de 330, din Legea educaţie cărora le-au adus mai multe modificări. Săptămâna aceasta, membrii Comisiei de învăţământ din Senat se întrunesc, din nou, pentru a dezbate şi restul articolelor din lege.
Potrivit proiectului de lege, învăţământul obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
În textul modificat învăţământul obligatoriu este de 12 ani şi cuprinde: grupa mare pregătitoare, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi, în alternativă, primii doi ani ai învăţământului liceal sau învăţământul profesional.
Dacă în proiectul de lege era prevăzut ca doar elevii din clasele I-IV să primească calificative, membrii comisiei au decis ca şi elevii de la gimnaziu şi liceu să fie recompensaţi tot cu calificative la educaţie fizică şi sport, religie, muzică şi desen.
Elevii vor face 4 ani de liceu indiferent dacă studiază la filiera teoretică, vocaţională sau tehnologică, potrivit modificărilor aduse de membrii comisiei. Proiectul de lege prevedea ca elevii de la filiera teoretică ar fi trebuit să facă doar trei ani de liceu.
Şi în privinţa bacalaureatului membrii comisiei nu au fost de acord cu toate prevederile legii. Astfel elevii de liceu de la profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic şi sportiv din filiera vocaţională nu vor putea alege între istorie şi geografie la una dintre cele două probe scrise, diferenţiate în funcţie de profil, ci vor da obligatoriu istorie. În proiectul de lege elevii puteau alege între istorie şi geografie.
O altă modificare vizează cercetarea ştiinţifică. Dacă în proiect era prevăzut un procent de 1% pentru cercetare, din produsul intern brut, membrii comisiei au căzut de acord că cercetarea are nevoie de 3% din produsul intern brut din care 1% de la bugetul de stat, iar 2% din resurse private.
În privinţa documentelor eliberate de instituţiile de învăţământ elevii pot cere traduceri oficiale însă doar contra cost. În proiectul de lege nu era prevăzută nicio taxă.
Din articolele dezbătute unele vor fi rediscutate de comisie, printre acestea şi articole care vizează elevii care studiază în limba minorităţilor naţionale.
Cele 105 articole dezbătute a primit 117 amendamente din partea comisiei sau a senatorilor. Majoritatea amendamentelor au fost făcute de membrii PDL şi PSD cărora li s-au alăturat şi colegii de la UDMR.
Comisia de învăţământ s-a întrunit marţi dimineaţă pentru a dezbate cele 180 de articole rămase, dintr-un total de 330, adică mai mult de jumătate din Legea educaţiei. Se va trece la capitolul care este legat de învăţământul universitar ceea ce va duce la discuţii mai aprinse decât până acum. Se va discuta şi de articolele care se referă la minorităţi, cele foarte importante pentru reprezentanţii UDMR.
Comisia pentru educaţie din Senat are la dispoziţie două săptămâni să dea un verdict în cazul Legii educaţiei. Termenul a fost stabilit de reprezentanţii UDMR care ameninţă cu ieşirea de la guvernare.
Sursa: Realitatea.net
Citiți principiile noastre de moderare aici!